Potrivit datelor transmise joi de Institutul Național de Statistică, inflația a scăzut la 4,9%.%. Alimentele s-au scumpit față de iunie anul trecut cu 1%. Datele sunt percepute însă cu totul diferit de cei care fac piața și constată că lună de lună plătesc tot mai mult pe alimente sau pe servicii. Culmea e că toți au dreptate: și economiștii statisticieni dar și oamenii.
Jumătate dintre români spun că țara merge într-o direcție greșită. Și dau vina pe economie, care merge surprinzător de bine în condițiile date.
Când Isărescu iese public și spune că inflația a scăzut mai mult decât așteptările, are dreptate. La fel de multă dreptate are însă și dl. Ionescu, care constată cu fiecare drum la piață că prețurile cresc în continuare. „Despre ce scăderi vorbește Isărescu? Pe ce lume trăiește omul ăsta?”, s-ar putea întreba dl. Ionescu. Deși aparent contradictorii, ambele fraze sunt însă adevărate.
Explicația e simplă: pentru Isărescu și pentru toți economiștii, inflația reprezintă creșterea prețurilor, nu nivelul lor
Dacă prețurile ar fi crescut puternic anul trecut, iar în acest an creșterea s-ar fi aplatizat Isărescu ar descrie inflația ca fiind în scădere. O persoană obișnuită s-ar putea plânge în continuare de „inflație”, deoarece nivelul prețurilor rămâne mai ridicat decât era nu cu mult timp în urmă.
De asemenea, pentru economiști, „recesiune” înseamnă că economia în general se micșorează timp de două trimestre consecutive. Pentru un profan termenul e mult mai vag și poate reprezenta pur și simplu faptul că ceva nu merge ok în economie. Există și termenul de „rcesiune tăcută”- atunci când, deși economia merge bine, oamenii abia reușesc să se descurce de la o lună la alta și percep această stare ca și când economia întreagă dă semne de boală.
În realitate, economia României a crescut în fiecare an din ultimii 3 ani. În 2021 am depășit ca rată de creștere țări avansate ca Elveția, Cehia, Germania am avut una din cele mai mari creșteri din tările UE. Anul trecut am fost în top 5 state UE ca ritm de creștere.
În esență, cam asta se întâmplă atunci când Statistica publică datele despre inflație. Chiar dacă inflația scade, prețurile cresc în continuare.
Sigur, inflația (sau indicele prețurilor de consum) calculată de INS este cea urbană, Statistica neluând în calcul și scumpirile din mediul rural. Unii mai pot pune la îndoială coeficienții de ponderare din coșul de consum pe baza cărora se calculează rata inflației, pentru că nu fiecare avem aceleași obiceiuri de consum. Trebuie să știm că acestea sunt medii și că în niciun caz nu sunt valabile pentru fiecare dintre noi. Inflația pentru un vegan se percepe într-un fel în vreme ce un gurmand sau un vegetarian o percep cu totul diferit. Pensionarii resimt altfel inflația decât șomerii sau decât antreprenorii.
În plus, chiar și problema fiscală este o sursă de inflație. Dacă deficitul se mărește, se mărește și presiunea inflaționistă. Nu ieși din ea decât cu o recesiune puternică și, eventual, cu o criză. Nu avem aceste intenții”, susține Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
În plus, lupta cu inflația nu e doar despre prețurile alimentelor, hainelor sau serviciilor. Avem acum fossil inflation, inflația „verde”, „greedflation”….
Acum se vorbește despre o potențială creștere de anul viitor a TVA, la 22%, deși oficialii coaliției neagă vehement. Dar bugetul are nevoie de bani iar o astfel de măsură ar „cârpi” destul de bine nevoia de lichidități a Statului. Numai că o astfel de măsură s-ar duce imediat în inflație. Iar domnul Ionescu și dl Isărescu ar avea din nou simultan dreptate: Guvernul iar le încurcă ambilor, socotelile!
