Gheață subțire în Arctica, cooperarea dintre Rusia și China stă în echilibru instabil. Ce calcule se fac la Beijing

Cooperarea dintre Rusia și China, în Arctica, se află într-un echilibru instabil. În ianuarie 2026, Donald Trump a refuzat să excludă utilizarea forței militare pentru anexarea Groenlandei. Liderul SUA a susținut că apele din jur erau pline de nave ale Rusiei și Chinei. La prima vedere, dovezile par convingătoare. Sunt bifate exerciții militare comune între Rusia și China, acorduri chineze de investiții în infrastructura arctică rusească, proiecte rusești de export de gaze naturale lichefiate (GNL) către piața chineză de-a lungul Rutei Mării Nordului (NSR).

Formele multiple de cooperare dintre Moscova și Beijing sunt menite să proiecteze o imagine de forță. Dar cât de puternică este, de fapt, această relație?, se întreabă Sașa Slobodov într-o analiză publicată de The Insider.

După ce Rusia a invadat Ucraina, atât Suedia, cât și Finlanda au aderat la NATO.

• Fiecare stat arctic, în afară de Rusia, este acum membru al alianței.
• Consiliul Arctic, care a servit drept principală platformă internațională pentru dialog și cooperare pe teme arctice, a fost în mare parte înghețat.
• Pentru Rusia, Arctica este esențială pentru identitatea, economia și direcția politicii țării – atât externe, cât și interne.
• Arctica a fost desemnată ca o regiune prioritară în  Conceptul de politică externă al Rusiei din 2023.
• Din punct de vedere economic, regiunea  contribuie cu 6% la PIB-ul Rusiei și 10% la exporturi, conform statisticilor oficiale.

Februarie 2026. Rusia și China au ratificat un protocol de cooperare la uzina de GNL Yamal din Siberia

Moscova a preferat, mult timp, să vadă regiunea funcționând ca o zonă efectivă exclusiv pentru statele arctice.

Încă din 2022, aplicarea unei astfel de inițiative nu mai este o opțiune reală.

„Sancțiunile radicale fac aproape imposibilă orice nouă formă de cooperare în Nord, iar problemele economice ale Rusiei îngreunează investițiile independente în regiune.

În februarie 2026, Rusia și China au ratificat un protocol de cooperare la uzina de GNL Yamal din Siberia.

A fost un răspuns la planul UE de a elimina treptat toate importurile de GNL din Rusia până în 2027.

• Însă, în timp ce cooperarea comercială și militară vizibilă dintre Rusia și China proiectează o imagine de parteneriat, realitatea este mult mai puțin clară.

• Corporația nucleară de stat rusă Rosatom plănuia să dezvolte și să construiască unități plutitoare modernizate pentru Uzina Minieră și de Prelucrare Baimsky din Șantierul Naval Baltic din Sankt Petersburg.
• Cu toate acestea, din cauza constrângerilor de capacitate, trei din patru corpuri de nave pentru aceste unități au fost externalizate către compania chineză Wison (Nantong) Heavy Industry.

Atacurile Ucrainei asupra terminalelor petroliere rusești au scos din funcțiune aproximativ 40% din exporturile de petrol ale Rusiei. Rusia nu se poate baza pe câștigurile mari din domeniul materiilor prime care altfel ar putea compensa constrângerile sale actuale”, explică Sașa Slobodov.

„Drumul polar al Mătăsii”

China este în mare parte mulțumită de rolul său actual în regiune. Au fost ani de construire a instituțiilor arctice – statut de observator la Consiliul Arctic, stații de cercetare în Svalbard, Suedia și Islanda .

Dar Beijingul a devenit din ce în ce mai asertiv. S-a declarat un „stat cvasi-arctic” și subliniind planuri pentru un „Drumul polar al Mătăsii” în  Politica sa Arctică din 2018.

• În ciuda cooperării lor economice, Rusia și China au opinii fundamental diferite cu privire la suveranitatea arctică.
• China consideră Arctica un „bun comun global” deschis utilizării multilaterale.
• Rusia insistă că statele arctice ar trebui să determine singure politica nordică.

Nici numele „Drumul polar al Mătăsii”, care a fost stabilit în Politica Arctică a Chinei din 2018, nu a fost de ajutor.

„Aceasta implică faptul că Rusia este un spațiu de trecere pentru China în drumul spre Europa”, explică Elizabeth Wishnick, cercetătoare principală în cadrul studiilor despre China la CNA, o organizație analitică non-partizană.

„Beijingul consideră Arctica ca o locație excelentă pentru dezvoltarea de drone capabile să funcționeze sub apă”

Capacitatea Rusiei de a naviga prin partea estică a Rutei Mării Nordului (NSR) este limitată de limitele flotei sale de spărgătoare de gheață și de condițiile dificile din estul Arcticii.

„Aici a intervenit China, asumându-și rolul central de lider extern pe această rută.

În 2024, Rusia și China au înființat Subcomitetul ruso-chinez pentru cooperare privind NSR. Este un organism comun condus de Rosatom și ministrul transporturilor din China pentru a coordona siguranța navigației, traficul de marfă și dezvoltarea logisticii.

• În același an, Rosatom și compania chineză NewNew Shipping Line  au semnat un acord care permite firmelor rusești și chineze să acceseze ruta pe tot parcursul anului.
• În 2025, NewNew Shipping Line a semnat un alt acord cu guvernul regional Murmansk pentru a dezvolta transportul de containere prin Portul Murmansk, un punct cheie pe rută.
• Și, în prezent, marea majoritate a traficului de containere de-a lungul rutei se desfășoară între Rusia și China.

Beijingul consideră Arctica ca o locație excelentă pentru dezvoltarea de drone capabile să funcționeze sub apă și în climate nordice geroase. Expertiza Rusiei în navigarea în mediul din regiuneeste deosebit de indispensabilă în acest sens”, se mai arată în analiza The Insider.

„China rămâne reticentă în a fi atrasă într-o confruntare directă cu Washingtonul”

De-a lungul coastei Alaskăi, Rusia și China au efectuat exerciții comune de bombardament și patrule navale comune.

Navele Pazei de Coastă chineze au intrat în Oceanul Arctic prin Strâmtoarea Bering.

„Între timp, China rămâne reticentă în a fi atrasă într-o confruntare directă cu Washingtonul. Preferă să se prezinte ca o prezență stabilizatoare în Arctica, mai degrabă decât ca una adversă.

Calculul Beijingului se referă fundamental la economie și stabilirea de norme, nu la jocuri militare.

Deși comentariile lui Trump despre navele rusești și chinezești din apele arctice nu sunt neapărat nefondate, ele spun doar o parte a poveștii.

• Atâta timp cât războiul Rusiei în Ucraina continuă, Moscova se va baza pe investițiile chineze în Arctica.
• China va continua să depindă de Rusia ca paznic pentru menținerea accesului în regiune.
• Limitele parteneriatului dintre Moscova și Beijing sunt înscrise în dimensiunea sa militară.

Cu o arie de aplicare restrânsă și concentrată în Marea Bering, cooperarea în domeniul apărării dintre Rusia și China este în mare parte absentă din Marea Baltică și din apele din jurul Groenlandei”, încheie Sașa Slobodov.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Noul Orient Mijlociu. Ce se va întâmpla după încheierea războiului din Iran? 7 puncte de reper care ar putea remodela regiunea
• Ziua Victoriei și așa-zisa „slăbiciune” a lui Putin. Avertisment Atlantic Council: „Ar fi o prostie să exagerăm vulnerabilitatea omului puternic de la Kremlin”
• Proiectul „Power of Siberia 2” rămâne blocat. Putin e optimist, gazul din Rusia e mai ieftin, dar China amână aprobarea finală. Ce urmărește Beijingul 
• Vremuri grele în Rusia lui Putin? Companiile private plătesc din propriile buzunare apărarea aeriană împotriva dronelor ucrainene. Cum s-a ajuns până aici
• Linia de Apărare Baltică, punct nevralgic în „portofoliul” NATO. Lituania, Letonia și Estonia, prinse între două focuri
• Noua realitate globală. În ce cheie pot fi citite ultimele mutări ale lui Putin, înainte de „partida” dintre Trump și Xi Jinping. „China operează diferit față de Rusia”