Povestea „Casei Doru”, unde au fost prima dată trataţi copiii cu HIV/SIDA, din generaţia celor infectaţi în spitale. Prof. Simin-Aysel Florescu: Era o şcoală în toată regula pentru că majoritatea erau abandonaţi, nu îi mai primea nicio instituţie de stat

„Casa Doru” este prima secţie de spital unde a fost tratată prima dată „cohorta” de copii infectaţi cu HIV din spitale. Se întâmpla la sfârşitul anilor 80 şi începutul anilor 90. Secţia se află în curtea Spitalului de Boli Infecţioase şi Tropicale Victor Babeş din Capitală. Puţin se ştie astăzi că această clădire, „Casa Doru”, a fost ridicată de un jurnalist italian, Mino Damato, în colaborare cu Profesorul Dan Duiculescu şi specialiştii spitalului. Se întâmpla în 1996, în vreme ce copiii infectaţi cu HIV erau internaţi aici, la Spitalul Victor Babeş înainte de 1990, în altă clădire, numită Casa Andreea, sau pavilionul B1. Profesorul Dan Duiculescu a preluat apoi coordonarea „Casei Doru”. Numele acestor două clădiri nu sunt alese întâmplător. Mino Damato a înfiat de aici o fetiţă numită Andreea, care s-a stins din păcate din cauza acestei boli. Iar „Casa Doru” a primit acest nume pentru că Mino Damato a fost impresionat de povestea deosebită de viaţă a lui Doru, un băiat internat la Spitalul Victor Babeş.