Persoanele care participă regulat la activități artistice și culturale ar putea îmbătrâni mai lent la nivel biologic, arată un studiu al University College London (UCL), care compară efectele acestora cu cele ale exercițiilor fizice, relatează Euronews.
Cercetarea, publicată în revista „Innovation in Aging”, precizează că implicarea constantă a oamenilor în activități precum vizitarea muzeelor, cântatul într-un cor sau participarea la cursuri creative poate avea efecte pozitive asupra organismului, inclusiv asupra ADN-ului.
Participarea la cultură și ritmul îmbătrânirii
Studiul a analizat datele a 3.556 de adulți din Marea Britanie. Apoi a fost realizată o comparație cu răspunsurile din sondaje care includeau analize de sânge ale persoanelor. S-au putut observa diferențe între frecvența activităților culturale și modificările chimice ale ADN-ului asociate cu îmbătrânirea biologică.
Rezultatele arată că persoanele care se implică mai des în activități artistice și culturale, și participă la mai multe tipuri de astfel de activități, par să aibă un ritm mai lent de îmbătrânire biologică.
Cei care participau cel puțin o dată pe săptămână la astfel de activități culturale păreau să îmbătrânească cu aproximativ 4% mai lent decât cei care le făceau rar.
Cercetătorii au observat că diferența este comparabilă cu cea dintre persoanele care fac activități fizice în mod regulat și cele sedentare.
Autorul principal, Feifei Bu, a declarat: „Studiul nostru oferă primele dovezi că implicarea în arte și cultură este legată de un ritm mai lent al îmbătrânirii biologice. Acest lucru se bazează pe un număr tot mai mare de dovezi despre impactul artelor asupra sănătății, activitățile artistice demonstrându-se că reduc stresul, reduc inflamația și îmbunătățesc riscul de boli cardiovasculare, așa cum se știe că face exercițiile fizice.”
Rezultatele au fost mai evidente în rândul adulților de peste 40 de ani și au rămas valabile chiar și după adăugarea unor factori precum greutatea, fumatul, educația sau venitul.
„Aceste rezultate demonstrează impactul artelor asupra sănătății la nivel biologic. Ele oferă dovezi pentru ca implicarea în artă și cultură să fie recunoscută ca un comportament care promovează sănătatea, într-un mod similar cu exercițiile fizice.”, a precizat autoarea principală, Daisy Fancourt.
„Studiul nostru sugerează, de asemenea, că implicarea într-o varietate de activități artistice poate fi utilă. Acest lucru se poate datora faptului că fiecare activitate are diferite «ingrediente» care ajută la sănătate, cum ar fi stimularea fizică, cognitivă, emoțională sau socială.”, a adăugat ea.
Ce sunt „ceasurile epigenetice”
Printre cele mai interesante aspecte ale studiului este faptul că cercetătorii au folosit șapte tipuri de „ceasuri epigenetice”, instrumente care analizează modificările chimice ale ADN-ului pentru a estima ritmul îmbătrânirii biologice.
Două dintre ele, DunedinPoAm și DunedinPACE, măsoară cât de repede îmbătrânește organismul, iar scorurile mai mari sunt asociate cu riscuri mai mari de boli.
În cazul DunedinPACE, participarea la activități artistice de cel puțin trei ori pe an a fost asociată cu o îmbătrânire cu 2% mai lentă, participarea lunară cu 3%, iar cea săptămânală cu 4%, comparativ cu persoanele care participă rar.
Cercetătorii au comparat această diferență cu cea observată între fumători și foști fumători.
La testul PhenoAge, persoanele implicate săptămânal în activități culturale păreau, în medie, cu aproximativ un an mai tinere biologic decât cele care participau rar.
Prin comparație, activitatea fizică regulată era asociată cu o diferență de puțin peste jumătate de an. Cercetătorii spun însă că exercițiile fizice rămân cele mai importante pentru sănătate, iar arta nu le înlocuiește, ci, mai degrabă, le completează.
MAI MULT MEDIAFAX
