Potrivit unei analize Bloomberg, țara se confruntă cu o recesiune accentuată, inflație record și pierderi economice uriașe, însă continuă să evite colapsul total.
Scăderea drastică a veniturilor din exporturi și reducerea intrărilor de valută au afectat puternic stabilitatea economică a statului iranian. Rialul s-a depreciat la minime istorice, iar costurile importurilor au crescut semnificativ, amplificând presiunea asupra populației.
Milioane de oameni afectați de sărăcie
Conform estimărilor, economia s-a contractat cu 1,5% în 2025, iar Fondul Monetar Internațional prognozează o nouă scădere de 6,1% în 2026. În același timp, inflația a ajuns la 77%, iar tot mai multe familii sunt nevoite să cumpere produse și servicii de bază în rate.
Costul social al crizei este tot mai vizibil. Presa iraniană estimează că aproximativ un milion de locuri de muncă au fost pierdute de la începutul conflictului.
Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare avertizează că alte 4,1 milioane de persoane riscă să ajungă sub pragul internațional al sărăciei.
Blocada din Strâmtoarea Ormuz lovește exporturile
Una dintre cele mai mari provocări pentru Teheran este blocada impusă asupra navelor comerciale care operează în zona Golfului Persic.
Restricțiile au afectat exporturile de petrol, produse petrochimice și oțel, principalele surse de venit extern ale țării.
Producția de petrol a coborât la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, iar rezervele valutare disponibile sunt suficiente doar pentru câteva luni de importuri. În paralel, lipsa materiilor prime și a bunurilor esențiale afectează numeroase sectoare economice.
Internet restricționat și afaceri închise
Pe fondul tensiunilor interne, autoritățile au limitat accesul la internet timp de aproape trei luni. Organizațiile de afaceri estimează că aceste restricții au generat pierderi economice cuprinse între 30 și 40 de milioane de dolari pe zi.
Mii de companii și-au suspendat activitatea sau s-au închis definitiv, în timp ce infrastructura civilă și industrială a fost afectată de bombardamente, inclusiv locuințe, spitale, școli, rafinării și facilități energetice.
De ce nu s-a prăbușit complet
Experții explică rezistența economiei prin modelul de „economie de reziliență” dezvoltat de Iran în ultimele decenii. Teheranul a creat mecanisme alternative pentru comerț și finanțare, utilizând companii-paravan și rute comerciale prin Pakistan, Afganistan, Rusia și China.
În plus, creșterea exporturilor de petrol înaintea conflictului și prețurile ridicate ale energiei au oferit țării o rezervă financiară care contribuie încă la menținerea funcționării economiei.
Chiar dacă un eventual acord de pace ar reduce presiunea economică, reconstrucția infrastructurii și revenirea la nivelurile anterioare de dezvoltare vor necesita ani de investiții și resurse considerabile.
MAI MULT MEDIAFAX
