O echipă internațională de geofizicieni și geologi a identificat sub gheața Antarcticii de Est o formațiune geologică de proporții impresionante, alcătuită din aproximativ 30 de bazine conectate între ele. Potrivit Science Alert, structura se întinde pe o mare parte a continentului și se lărgește spre coastă, motiv pentru care a fost descrisă ca o provincie geologică în formă de evantai.
Cercetătorii spun că formațiunea arată „ca și cum cineva ar fi luat un colț al Antarcticii și l-ar fi tras în afară în jurul unui punct central aflat în interiorul continentului”.
Descoperirea a fost realizată de specialiști conduși de geofizicianul italian Egidio Armadillo, de la Universitatea din Genova, care a analizat date radar, seismice, gravitaționale și magnetice colectate de-a lungul mai multor decenii.
O lume ascunsă sub kilometri de gheață
Antarctica este acoperită de un strat de gheață care poate depăși pe alocuri câțiva kilometri grosime. Sub această calotă se ascunde însă un peisaj spectaculos, format din munți, văi și bazine create de procese geologice vechi de sute de milioane de ani.
Pentru a înțelege mai bine cum arată continentul, cercetătorii au încercat să reconstruiască relieful Antarcticii fără gheața care îl acoperă astăzi, Antarctica fiind acoperită de aproximativ 27 de milioane de kilometri cubi de gheață.
Acest demers este important deoarece greutatea uriașă a gheții împinge scoarța terestră în jos. Dacă gheața ar dispărea, terenul s-ar ridica treptat și ar avea un aspect diferit de cel observat astăzi prin măsurători radar, câștigând chiar și un kilometru în altitudine în anumite regiuni.
În timpul acestei reconstrucții, cercetătorii au observat că numeroasele bazine subglaciare nu sunt distribuite aleatoriu, ci pornesc dintr-un punct comun aflat în apropierea Polului Sud, formând un model radial asemănător unui evantai deschis.
Când Antarctica era parte dintr-un supercontinent
Oamenii de știință cred că structura s-a format înainte de destrămarea Gondwanei, un supercontinent care a existat cu sute de milioane de ani în urmă și din care s-au desprins ulterior Antarctica, Australia, Africa, America de Sud și India. Ei spun că zona ar fi putut reprezenta un punct de slăbiciune în scoarța terestră, influențând procesele care au dus la separarea continentelor.
Analizele arată că formațiunea s-ar fi creat printr-un proces numit „extensie rotațională”. Pe scurt, scoarța terestră s-a întins și s-a deschis treptat în jurul unui punct central, asemănător modului în care se deschide un evantai de mână.
„Multe dintre marile bazine subglaciare din regiune nu par depresiuni întâmplătoare, ci formează un model radial coerent la scară continentală”, notează cercetătorii.
Fereastră către o lume dispărută
Importanța descoperirii nu ține doar de istoria geologică a Pământului. Relieful de sub gheață influențează modul în care se deplasează calota glaciară antarctică. Cu cât oamenii de știință înțeleg mai bine forma terenului de dedesubt, cu atât pot estima mai precis viteza și direcția de curgere a gheții.
„Deoarece aceste bazine se află sub aproximativ jumătate din calota glaciară a Antarcticii de Est, este posibil să influențeze puternic atât curgerea gheții, cât și evoluția reliefului”, au explicat geologii.
Noua descoperire ar putea ajuta și la explicarea existenței unor formațiuni spectaculoase ascunse sub gheață, inclusiv a Munților Gamburtsev și a Munților Transantarctici, două dintre cele mai importante lanțuri muntoase ale continentului. Munții Gamburtsev sunt complet îngropați sub calota glaciară, în timp ce Munții Transantarctici se întind pe aproximativ 3.500 de kilometri și împart Antarctica în două mari regiuni.
Deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili cu exactitate momentul în care s-a format această structură gigantică, descoperirea oferă o nouă fereastră către un trecut îndepărtat al planetei. Ascunsă sub kilometri de gheață timp de milioane de ani, formațiunea păstrează urme ale unei lumi care exista cu mult înainte ca actualele continente să capete forma pe care o cunoaștem astăzi.
MAI MULT MEDIAFAX
