Cristina Tărteață este consilieră în Comisia pentru Transporturi din Senat și a avut una dintre cele mai vehemente reacții la anunțul organizării de concursuri de performanță pentru angajații instituției. Consiliera nu este străină de jocurile politice.

A candidat de mai multe ori pe listele PSD și a fost numită pe diferite funcții în instituții controlate de partid. În 2019, a fost membră a consiliului de administrație al Romatsa, unde a încasat mai bine de 6.000 de lei pe lună.Un control al Curții de Conturi din acea perioadă a relevat nereguli grave. Unii angajați încasau salarii ilegale care ajungeau să depășească și 150.000 de euro.Cristina Tărteață nu este străină nici de servicii. Și-a început cariera în 2004, ca secretară a lui Marian Miluț, pe atunci președintele Uniunii Naționale a Patronatului Român. A încheiat un master la Academia Națională de Informații și, recent, și-a susținut teza de doctorat, sub îndrumarea lui Teodor Meleșcanu, fost șef al SIE.Potrivit declarației sale de avere, Cristina Tărteață conduce un Lexus, are două apartamente în București și bijuterii în valoare de 25.000 de euro. 

Coiful de la Coțofenești este un coif geto-dac ce datează din prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr.

Coiful a fost descoperit în anul 1928 în satul Coțofenești, comuna Poiana Vărbilău, județul Prahova, de către un elev al școlii primare din localitate. Este o piesă din aur masiv, cântărind 770 grame, aproape intactă. Îi lipsește doar partea superioară a calotei, în rest, nici un detaliu de decor nu este deteriorat.

Coiful de aur a fost adus inițial la Muzeul Național de Antichități, din București, și păstrat acolo până în 1970, fiind expus în prezent la Muzeul Național de Istorie a României, în sala de tezaur.

Coiful de la Poiana Coțofenești este datat în jurul anilor 400 î.e.n. Foarte probabil, obiectul a aparținut unui rege geto-dac – căpetenie a unei formațiuni politice autohtone constituită în zonă, pe la sfârșitul secolului V, începutul secolului IV i.e.n.

Coiful are o calotă de aur împodobită cu șapte rânduri paralele de nasturi conici radiați, are pe marginea inferioară un chenar de linii spirale punctate, care încadrează patru plăci acoperite cu reliefuri. Cea din față reprezintă o pereche de ochi holbați, cu sprâncene duble și întoarse în așa fel încât să inspire groază. (Același motiv apotropaic se regăsește și pe alte coifuri antice descoperite pe teritoriul României.) Cea din spate, despărțită în două registre, înfățișează în registrul superior figuri de oameni fantastici, cu picioarele în formă de șerpi, iar în cel inferior animalele fantastice urmărindu-se unele pe altele. Cele două plăci laterale reprezintă scene de sacrificiu, cu preoți purtând pe cap tiare. După alți autori, pe cele două obrăzare fixe dreptunghiulare, care au fiecare câte un orificiu la bază, este reprezentată aceeași scenă de sacrificiu: un războinic înjunghiind un berbec.

Coiful de paradă a fost lucrat din două bucăți de tablă de aur, produse prin batere la rece, dintr-un lingou de aur natural, nerafinat, cu compoziția: Au = 760‰, Ag = 225‰ și Cu = 10‰. Tabla de aur utilizată pentru producerea coifului de paradă de la Coțofănești are grosimi variabile. Acestea merg de la 2,82 mm, în partea de la bază, până la numai 0,76 mm, în zona superioară calotei păstrate. Corpul principal al coifului de paradă de la Coțofănești are înălțimea totală de 24,32 cm, având diametrul interior, în zona mediană (în zona ochilor), de 18,42 cm, de 17,6 cm (în dreptul urechilor) și de numai 13,5 cm, în zona rupturii calotei.