La început a fost bătrâna Dâmbovița, un crâng, mai multe crânguri, o așezare, mai multe așezări, o biserică în jurul căreia s-a format o comunitate de crângași cu cai, vaci și oi, hanuri, case și cocioabe, noroaie și inundații catastrofale. Apoi a apărut o mahala fără lumină electrică și fără canalizare, cu străzi desfundate, la marginea Bucureștiului, departe de boieria Căii Victoriei.
După ce comuniștii au venit la putere, în crâng a răsărit o pădure de blocuri și un lac grandios amenajat pe locul vechiului cimitir și a bisericii zidite în anul 1564, Lacul Morii.
Iar dacă nu venea anul 1989, demolările urmau să continuie înfricoșător, ca sa fie realizat cel mai mare parc din București, cu sală polivalentă și monumente impresionante.
Aceasta ar fi povestea simplistă, pentru copii, a crângașilor, cu al lor cartier, situat pe malul estic al Dâmboviței.
Istoria aprofundată a cartierului Crângași a fost însă studiată și cercetată în arhive de o echipă de istorici, arhitecți și antropologi, iar concluziile se găsesc în volumul „Sistematizarea unei comune suburbane: Crângași și modernizarea socialistă (1900-1989)”.
Întreaga poveste, pe B365.ro
The post FOTO | Cartierul Crângași, când traficul era lejer, iar pe Podul Grant abia zăreai câteva mașini rătăcite. Imagine de neimaginat în Bucureștiul de azi appeared first on HotNews.ro.
