„Petrolul și gazele sunt un dar de la Dumnezeu”, a spus în deschiderea conferinței climatice COP29 de la Baku, liderul autoritar azer Ilham Aliyev. Anul trecut, summit-ul s-a ținut într-un alt stat bogat în petrol, Emiratele Arabe Unite. Dar cum a ajuns Azerbaidjanul, o țară faimoasă pentru nerespectarea drepturilor omului, să găzduiască anul acesta conferința? Care a fost rolul Rusiei?
Pe 11 noiembrie a început marea conferință pe teme de schimbări și politici climatice COP29 de la Baku și sunt pe agendă multe teme, unele dintre ele extrem de disputate, mai ales când este vorba despre finanțarea climatică și responsabilitatea țărilor dezvoltate de a susține financiar statele în curs de dezvoltare.
Azerbaidjanul are 10 milioane de locuitori, iar suprafața este de trei ori ma mică decât cea a României. Capitala Baku are peste 2,5 milioane de locuitori, în timp ce la 1885 avea doar 50.000.
Dar de ce se ține conferința în Azerbaidjan, un stat din regiunea Caucaz faimos pentru petrol și gaze? Decizia a fost luată în decembrie 2023 și marea conferință pe politici climatice se ține prin rotație în diverse regiuni de pe glob, iar ediția de la final de 2024 era programată să se țină undeva în Europa de Est, dar statele din regiune trebuiau să negocieze pentru a alege țara gazdă.
Negocierile nu au dus inițial la vreun rezultat, mai ales că trebuia să se ajungă la unanimitate în grupul estic de țări (așa-numitul Eastern European group).
Rusia a avut un rol esențial, scrie New York Times, fiindcă a blocat selecția tuturor țărilor care au condamnat invazia din Ucraina, astfel că potențiale state candidate, precum Bulgaria, Moldova sau Slovenia nu au mai avut vreo șansă să organizeze COP29.
Au rămas două potențiale candidate, Armenia și Azerbaidjan, însă aceste țări au purtat războaie de-a lungul timpului, chiar și în ultimii ani, așa că s-au blocat reciproc și când a fost vorba despre găzduirea summit-ului climatic.
Rusia a ajuns să fie „arbitrul” celor două state din Caucaz și s-a ajuns la o înțelegere prin care Azerbaidjan elibera 32 de prizonieri armeni de război, iar Armenia renunța în schimb la opoziția privind găzduirea COP29 de către azeri.
Este clar că statul azer nu va renunța prea curând la petrol și gaze, mai ales că acestea reprezintă 90% din exporturi și sunt esențiale pentru viitorul țării.
Presa internațională a scris despre faptul că mulți opozanți politici azeri au ajuns în închisoare în decursul lui 2024, iar statul condus de autocratul Aliyev stă foarte rău la capitolul „drepturile omului”.
Represiunea s-a întețit în ultimii ani, fiind eliminate aproape toate vocile care mai puteau să facă opoziție.
Sursa foto: Dreamstime.com
