Valeriu Munteanu, în calitate de deputat în Parlamentul României, am solicitat oficial Ministerului Justiției și Ministerului Afacerilor Interne o radiografie completă a situației cetățeniei române în rândul cetățenilor Republicii Moldova
Una dintre cele mai ample și profunde transformări identitare din ultimii 30 de ani – nu doar pentru România, ci și pentru spațiul românesc de dincolo de Prut – este procesul masiv de redobândire a cetățeniei române de către basarabeni. Acest fenomen, care s-a derulat tăcut, dar constant, reprezintă cea mai clară dovadă a continuității conștiinței naționale românești în Basarabia.
În acest context, în calitate de deputat în Parlamentul României, am solicitat oficial Ministerului Justiției și Ministerului Afacerilor Interne o radiografie completă a situației cetățeniei române în rândul cetățenilor Republicii Moldova. Răspunsurile primite confirmă ceea ce știam deja: Basarabia se întoarce acasă, cu pași hotărâți și cu credință în neamul românesc.
Cetățenie redobândită între 1991 și 2002 – începutul reîntregirii simbolice
Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, în perioada 1991–2002, aproximativ 85.500 de cetățeni din Republica Moldova au redobândit cetățenia română, printr-o procedură simplificată, prevăzută de art. 37(devenit 35) din Legea cetățeniei române.
Era o perioadă de tranziție, de speranță, dar și de incertitudine, în care statul român a întins o mână fraților de peste Prut. Fără birocrație, fără interviuri inutile. Doar o declarație de apartenență identitară și un act juridic de reparație.
Cetățenie redobândită între 2002 și 2024 – marea migrație administrativă spre patria-mamă
După anul 2002, procedura s-a mutat în competența Ministerului Justiției și a Autorității Naționale pentru Cetățenie. Ce a urmat este impresionant: peste 770.000 de cetățeni moldoveni au fost repuși în drepturile firești de români.
Tabelul de mai jos oferă o imagine clară a dimensiunii fenomenului:
Anul cereri soluționate pozitiv
2002 – 0
2003 – 7
2004 – 257
2005 – 1.537
2006 – 550
2007 – 419
2008 – 1.082
2009 – 1.330
2010 – 43.589
2011 – 81.987
2012 – 68.727
2013 – 63.717
2014 – 59.930
2015 – 45.506
2016 – 61.208
2017 – 68.622
2018 – 34.490
2019 – 31.601
2020 – 66.164
2021 – 36.972
2022 – 42.029
2023 – 27.317
2024 – 23.835
Total (2002–2024): 773.413 cetățenii redobândite
Este vorba, în fapt, de cel mai mare proces de repunere în drepturi identitare desfășurat în spațiul românesc de după 1940. O generație întreagă – și chiar două – s-a reapropiat de România nu prin politică, ci prin acte, prin rânduială administrativă și prin atașament față de limba și cultura română.
Situația actuală a dosarelor – 150.607 români așteaptă confirmarea identității
La începutul lunii iunie 2025, un număr impresionant de 150.607 dosare de redobândire a cetățeniei, depuse în baza art. 11 din Legea cetățeniei române, se aflau în lucru la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.
Acești oameni nu cer favoruri. Cer doar recunoașterea unui drept istoric, garantat de statul român prin lege. Fiecare dintre aceste dosare ascunde o poveste de credință, o familie care așteaptă, un destin suspendat între două maluri de Prut.
Timpul mediu de soluționare – o provocare birocratică
Durata medie de soluționare a cererilor este de: 3,28 ani pentru cererile depuse în baza art. 11 (cele mai frecvente pentru cetățenii R. Moldova).
Este o durată excesivă. Dacă România vrea cu adevărat ca Basarabia să se întoarcă în trupul ei istoric, atunci dosarul de cetățenie nu trebuie să stea în calea unei inimi românești.
Măsuri anunțate – digitalizare și speranță
Ministerul Justiției a demarat un proiect finanțat din fonduri PNRR pentru digitalizarea completă a procesului de acordare a cetățeniei, cu o investiție totală de 8,89 milioane lei.
Se promite:
• o aplicație electronică,
• trasabilitatea dosarelor,
• reducerea termenelor de soluționare,
• creșterea transparenței și a eficienței.
Este un pas necesar. Dar el trebuie însoțit de voință politică și de o abordare identitară, nu pur administrativă. Nu redăm cetățenia unui cetățean străin, ci recunoaștem dreptul firesc al unui român.
În loc de epilog
Astăzi, peste 850.000 de basarabeni sunt din nou cetățeni români. În următorii 2-3 ani, dacă autoritățile își fac datoria, acest număr va ajunge la 1.000.000.
Iar asta nu include sutele de mii de copii născuți în familiile celor care și-au redobândit cetățenia – o nouă generație de români născuți în Basarabia, cu pașaport românesc. În familia noastră, de exemplu, avem 4 copii, 4 fiice – 4 cetățeni români cu sânge basarabean.
Basarabia nu a cerut niciodată să fie ruptă de România. În 1940 s-a făcut cu forța de către URSS. În 2025, se reface cu răbdare, cu hârtii și jurăminte. Dar și cu speranță.
Ca deputat, voi continua să lupt pentru simplificarea, accelerarea și digitalizarea procesului de redobândire a cetățeniei. Este un act de dreptate, nu o favoare.
Pentru că România nu este întreagă fără Basarabia. Iar unitatea românilor nu trebuie cerută cu dosar, ci recunoscută ca datorie.
