Ce spune Octavian Strunilă despre mariajul său. ”Eu cu Oana nu mă înțelegeam atât de bine în trecut cum mă înțeleg acum”

Octavian Strunilă, în vârstă de 44 de ani, a făcut declarații despre mariajul său. ”Eu cu Oana nu mă înțelegeam atât de bine în trecut cum mă înțeleg acum”, a afirmat artistul.

Octavian Strunilă este un cunoscut actor. A jucat în numeroase seriale TV, dar a prezentat și emisiuni TV. În prezent moderează show-ul „Hai că poţi!”, de la Kanal D.

În plan personal, acesta este căsătorit cu Oana Botez și are doi copii. Actorul și partenera sa de viață s-au căsătorit abia după nouă ani de relație.

Octavian Strunilă a vorbit despre familia sa într-un interviu pentru click.ro.

Ce spune Octavian Strunilă despre mariajul său. ”Nu eram la fel de bucuroși cum suntem acum de relația noastră”

”Cred că eu și Oana am învățat să trăim. Eu cred că, într-o relație, înveți să ajungi în punctul în care e bine. E o muncă de o viață. Eu cu Oana nu mă înțelegeam atât de bine în trecut cum mă înțeleg acum și vă spun foarte sincer că am învățat asta împreună. Nu eram la fel de bucuroși cum suntem acum de relația noastră. E și înțelepciunea vârstei. Erau și momentele acelea zbuciumate în care aveam foarte multă treabă. Important era să ne ducem toate proiectele.

Am constatat că e foarte frumos să facem lucrurile astea împreună. De exemplu, acum am luat avionul și am îmbinat utilul cu plăcutul, tot la începutul ăsta de an; am fost la Londra și am văzut un spectacol de teatru împreună, doar eu cu Oana, și am stat acolo o zi. A fost bine și pentru relație, și pentru profesie, pentru că am văzut un spectacol de teatru, am văzut cum fac cei de acolo teatru. Am văzut un spectacol care se aseamănă cu proiectul meu, adică un teatru mic de comedie și care folosește cam aceleași mijloace pe care le folosesc eu”, a mărturisit Octavian Strunilă.

Actorul a vorbit și despre relația cu copiii săi:

”Nu prea mă pricep la a-mi face un portret așa de tată și de soț, pentru că nu reușesc să fiu obiectiv. De multe ori, noi tindem să ne împăunăm sau să ne învinovățim în legătură cu prea multul sau prea puținul timp petrecut în familie. Niciodată nu e așa cum vedem noi lucrurile, pentru că de multe ori ceilalți, cei din jur, simt cu totul altceva.

De exemplu, copiii mei adolescenți se plâng că stau prea mult de capul lor. Din punctul meu de vedere, eu zic că stau prea puțin, ei zic că stau prea mult. Aici vârsta are un cuvânt de spus”.