Mai multe țări europene iau în considerare posibilitatea de a înceta trimiterea de personal la un centru de coordonare pentru Gaza condus de armata americană, afirmând că acesta nu a reușit să crească fluxurile de ajutoare către enclava devastată de război și nici să producă schimbări politice. Mai multe state pun la îndoială utilitatea centrului, un diplomat occidental descriindu-l ca fiind „fără direcție”, relatează Reuters.
Centrul de Coordonare Civil-Militară a fost înființat în sudul Israelului, în octombrie, în cadrul planului președintelui Donald Trump de a pune capăt războiului din Gaza. Acesta avea misiunea de a monitoriza încetarea focului dintre Israel și Hamas, de a facilita intrarea ajutoarelor și de a elabora politici pentru perioada postbelică în teritoriul palestinian.
Zeci de țări, inclusiv Germania, Franța, Marea Britanie, Egipt și Emiratele Arabe Unite, au trimis personal, inclusiv planificatori militari și oficiali ai serviciilor secrete de informații – la centru, în încercarea de a influența discuțiile privind viitorul Gazei.
Mai mulți diplomați străini au declarat pentru Reuters că oficiali din unele țări europene nu s-au mai întors la CMCC, situat lângă granița cu Gaza, de la sărbătorile de Crăciun și Anul Nou.
„Toată lumea crede că este un dezastru, dar nu există alternativă”, a spus un diplomat occidental.
Regândirea europeană, care nu a fost raportată anterior, este cel mai recent semn de neliniște în rândul aliaților Washingtonului, în contextul în care Trump urmărește politici externe neortodoxe față de Gaza, Groenlanda și Venezuela.
Unele guverne europene analizeză acum dacă să-și reducă prezența la CMCC sau chiar să înceteze complet trimiterea de personal, au precizat diplomații, care au refuzat să precizeze care guverne își reevaluează poziția.
Foto: Profimedia
„Consiliul Păcii”
CMCC este condus de un general american și găzduiește, de asemenea, personal militar american și israelian. Înființarea sa a fost un element-cheie al primei faze a planului de încetare a focului al lui Trump, plan zdruncinat de atacuri aeriene israeliene repetate în Gaza, despre care Israelul susține că au vizat tentative ale Hamas de a comite atacuri.
În timp ce Trump urmărește următoarea fază a planului său, inclusiv prin înființarea unui „Consiliu al Păcii” pentru a supraveghea politica privind Gaza, nu este clar dacă CMCC va mai păstra vreo influență asupra formulării politicilor sau a distribuției ajutorului.
Diplomații au spus că nu se știe cum va colabora CMCC cu organismele Consiliului pentru Pace axate pe Gaza, inclusiv cu comitetul său de tehnocrați palestinieni.
Washingtonul a anunțat săptâmâna trecută că planul lui Trump a intrat la a doua fază, care ar include demilitarizarea și reconstrucția. Nu s-a menționat nicio altă retragere militară israeliană, dincolo de o retragere parțială care a lăsat 53% din Gaza sub control israelian.
În noiembrie, partenerii americani erau îngrijorați că Gaza ar putea fi efectiv împărțită, pe fondul blocajului eforturilor de a avansa planul lui Trump dincolo de încetarea focului.
De asemenea, în anunțul din a doua fază al lui Trump nu s-a menționat nicio desfășurare preconizată a unei forțe multinaționale de stabilizare în enclavă.
Granița dintre Gaza și Egipt nu a fost încă redeschisă, deși acest lucru ar fi trebuit să se întâmple în prima fază a planului, care a intrat în vigoare în octombrie, pe fondul obiecțiilor repetate ale Israelului.
Diplomații au declarat că nu a existat o creștere semnificativă a ajutorului umanitar care să intre în Gaza de la intrarea în vigoare a armistițiului, contrazicând afirmațiile Casei Albe, în ciuda lipsei generalizate de adăpost și a malnutriției.
Multe dintre camioane care intră în Gaza transportă, de fapt, mărfuri comerciale, au spus aceștia, iar Israelul rămâne efectiv în controlul politicii de ajutor pentru Gaza, în ciuda faptului că CMCC, condus de SUA, a fost însărcinat de a contribui la creșterea livrărilor de ajutor în enclavă.
Israelul interzice sau restricționează intrarea proviziilor în Gaza pe motiv că acestea sunt „cu dublă utilizare” – adică pot fi reutilizate în scopuri militare, precum și umanitare.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
MAI MULT GANDUL.RO
