Proiectul a fost realizat de doctorandul Bahram Zargar, sub supervizarea profesorilor Brian Ingalls și Pu Chen. Bacteria aleasă este Clostridium sporogenes, prezentă în mod obișnuit în sol. Aceasta proliferează în absența completă a oxigenului, conform Il Messaggero.
Cum funcționează
Centrul unei tumori solide este format din celule moarte și lipsite de oxigen. Acest mediu este ideal pentru înmulțirea bacteriei. „Sporii bacterieni pătrund în tumoră, găsind un mediu bogat în nutrienți, dar lipsit de oxigen”, a explicat dr. Marc Aucoin. „Bacteria elimină tumora din organism”, a adăugat profesorul de inginerie chimică.
Provocarea oxigenului
Pe măsură ce bacteria se răspândește, ajunge la straturile exterioare ale tumorii. Acolo intră în contact cu oxigenul, care îi provoacă moartea. Cercetătorii au rezolvat această problemă prin modificare genetică. Au introdus în Clostridium gena unei bacterii înrudite, tolerantă la oxigen. Astfel, microorganismul poate supraviețui și în regiunile periferice ale tumorii.
Controlul prin quorum sensing
Gena de toleranță la oxigen nu este activă permanent. Ea se declanșează printr-un mecanism numit quorum sensing. Acesta se bazează pe semnale chimice eliberate de bacterii. Gena se activează doar când numărul de bacterii din tumoră este suficient de mare. Mecanismul previne proliferarea bacteriei în fluxul sanguin.
„Am construit ceva asemănător unui circuit electric, dar din fragmente de ADN”, a explicat dr. Brian Ingalls. „Dacă sunt asamblate corect, formează un sistem previzibil”, a adăugat profesorul de matematică aplicată.
Urmează studiile clinice
Cercetătorii vor combina gena toleranței la oxigen cu sistemul quorum sensing într-o singură bacterie. Aceasta va fi testată pe tumori în cadrul studiilor preclinice.
MAI MULT MEDIAFAX
