Cândva o afacere înfloritoare a comunismului, sifonăria pare să-și facă discret loc înapoi pe piață. După anii 2000, aceste unități s-au tot împuținat, dar de ceva vreme în unele zone a început să revină.
De exemplu, în cartierele vechi din București, dar și în orașele mici, încă mai pot fi găsite puncte de umplere pentru sifoane.
Cât câștigă un sifonar
Iar în weekend, se formează cozi la sifonării, acolo unde au rămas clienți fideli persoanele în vârstă și cei care fac șprițuri și susțin că dioxidul de carbon din sifon este „mai puternic” decât cel din apa minerală la sticlă. Zone precum Obor sau piețele de cartier rămân printre ultimele bastioane ale acestei afaceri.
Așadar, sifonarii nu mai sunt o prezență comună, dar nici nu au dispărut. În multe localități, ei au rămas furnizori de încredere pentru un tip de produs care nu poate fi înlocuit, spun clienții fideli.
Angajații unei sifonării au venituri comparabile cu cele din comerțul obișnuit. În 2026, salariul net pentru un lucrător sau operator într-o unitate mică se situează între 2.700 și 3.500 de lei. Câștigul lunar poate fi completat de bacșișurile primite de la clienții fideli și mai vorbim de câteva sute de lei în plus. Totuși, această practică este în scădere, pe măsură ce plățile digitale devin tot mai frecvente.
În schimb, proprietarii de sifonărie își freacă mâinile. O unitate amplasată într-o zonă cu trafic constant poate genera un profit net lunar cuprins între 5.000 și 8.000 de lei. Costurile principale nu sunt multe: energia electrică necesară pentru compresor și consumul de apă. În acest business,succesul depinde neapărat de locație și de fidelitatea clienților.
Pentru mulți, sifonul înseamnă întoarcerea la gustul copilăriei. Tocmai de aceea, pe o piață dominată de produse industriale, sifonul reușește să rămână relevant prin simplitatea și tradiția care îl caracterizează.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
MAI MULT GANDUL.RO
