În pofida unor creșteri de taxe și impozite și a unor măsuri de austeritate care au dus la scumpiri record în România – cele mai mari la nivelul Uniunii Europene -, românii nu se revoltă. În vreme ce bulgarii au dărâmat Guvernul pentru un proiect de lege care prevedea tot scumpiri de taxe, organizând cele mai mari proteste de la căderea comunismului în țara vecină, în țara noastră, intrată oficial în recesiune, e liniște și pace. Mai mult, numirile făcute de Nicușor Dan în fruntea marilor parchete au declanșat o adevărată isterie în mediul online, deși justiția, concept abstract, nu îi afectează direct pe toți românii. Pentru a afla nuanțele acestei stări de spirit contraintuitive, Gândul a stat de vorbă cu doi reputați sociologi, Vladimir Ionaș și Mirel Palada.
La finalul lui 2025, zeci de mii de oameni au ieșit pe străzile Sofiei și ale altor orașe bulgare pentru a se alătura protestelor din seara de 1 decembrie împotriva planurilor bugetare ale coaliției de guvernământ, forțând guvernul să le retragă.
Bulgarii au dat jos Guvernul pentru scumpiri de taxe
Dar protestatarii au scandat și „demisia”, pe fondul unei furii mai profunde față de corupție și probleme economice ale bulgarilor. Piața Independenței din Sofia a fost plină de oameni, în cele mai mari demonstrații din anii 1990 încoace. Scânteia care a aprins protestele a fost legea de buget pe 2026, care prevedea majorarea contribuțiile individuale la programele de pensii și asigurări sociale. Demonstrațiile au fost convocate de partidele de opoziție, care nu se bucură în mod normal de un sprijin public ridicat, scria Europaliberă România.
Criza economică accentuată de războiul din Orientul Mijlociu, afectează însă toată Europa. Vineri, irlandezii au ieșit în stradă pentru a denunța scumpirile și inflația, iar armata a ieșit în stradă pentru a mai tempera valul de proteste (detalii AICI). Dar proteste similare au avut loc și în Marea Britanie, Germania sau Polonia.
Bula extrem de agresivă care se activează în momentele cheie
În opinia sociologului Vladimir Ionaș (foto jos), deși protestele în numele apărării justiției par de amploare, iar contestarea numirilor la pachete făcute de Nicușor Dan de către influenceri și foști susținători ai președintelui are un ton extrem de virulent, în realitate e vorba de câteva grupări bine coordonate. Acestea se activează în momentele cheie, cum ar fi în perioada alegerilor.
Pe de altă parte, referitor la aparenta apatie a românilor, spre deosebire de determinarea bulgarilor, specialistul consideră că este vorba de o stare de resemnare acumulată în ultimele două decenii, la finalul euforiei civile din anii 90.
”Să nu uităm, Bulgaria de aproape 10 ani este într-o instabilitate politică constantă. Au alegeri parlamentare o dată la câteva luni. Cu toate acestea, din punct de vedere economic, al deficitului, e o țară mai stabilă decât România. Să nu uităm că de la 1 ianuarie anul acesta, au trecut inclusiv la euro. E o decizie politică luată în timpul unei instabilități politice, dar care a urmărit interesul pe termen lung al țării”.
Ionaș: Cetățenii au ales distanțarea față de guvernare
”În România cetățenii, după perioada anilor 90, când au avut această dorință de a protesta și de a se lupta cu sistemul împotriva deciziilor care îi afectează, au abordat mai degrabă o strategie de distanțare de tot ce înseamnă clasă politică, guvernare, decizii politice. Poate greșită, care face mai mult rău societății. Dar faptul că de cele mai multe ori, o minoritate vocală a reușit să impună modul în care este condusă România a dus la o îndepărtare a celei mai mari părți a societății de tot ceea ce înseamnă activitate politică, civică.
Minerii susținuți de bucureșteni protestează în Piața Victoriei, 24 martie. Foto: Gândul
Sociologul observă că amploarea bulei protestatarilor pro-justiție pare să eclipseze și poziția neutră a majorității românilor. Însă, este doar o aparență.
- Și acum, vă aduceți aminte de aceste accente agresive la adresa preșelor lui Nicușor Dan pe tema numirilor la parchete. Nu vorbim de o minoritate, e o bulă pe rețelele sociale extrem de agresivă. Întotdeauna e activă în tinpul alegerilor prezidențiale, alegerilor parlamentare. Această bulă e extrem de vocală. Cea mai mare parte a societății pur și simplu nu vrea să se implice în această temă pe justiție. E un subiect care nu interesează o mare parte a populației. Dar fiind ținută cap de afiș de această bulă extrem de agresivă, iată că pare un subiect care ar reprezenta un interes major pentru toată societatea noastră.
Protest anti – Savonea în fața Curții Supreme de Justiție.
De unde vine blazarea românilor – lehamitea față de politicieni
În viziunea lui Vladimir Ionaș, starea de neimplicare a românilor este un nivel direct al involuției clasei politice, mai ales în ultimele două decenii.
”În momentul în care pentru mai mult de jumătate din societatea românească, cei care se află în interiorul granițelor, neeexistând o alternativă serioasă la ceea ce se întâmplă, considerând că toți sunt la fel și oricine ar fi la putere, lucrurile ar merge în aceeași direcție, protestul devine automat fără un rezultat posibil, mai ales un rezultat pozitiv. Atunci oamenii preferă să își vadă pur și simplu de viață, să încerce să se descurce. În momentul 2024. înainte de alegerile prezidențiale, pentru cea mai mare parte a societății, undeva la 62%, relația cu statul român se baza pe un singur lucru – permite-mi să trăiesc și eu doar îmi plătesc taxele și nu vreau să interacționez cu tine. Din păcate, aici a fost adusă societatea de deciziile clasei politice din ultimii cel puțin 20 de ani.
Un fel de resemnare
E un fel de resemnare. Se poate schimba ceva doar în momentul în care apare un lider politic carismatic, care să reușească să retrezească speranța în această mare parte a societății din România. În momentul de față nu există un astfel de lider politic. fiecare reprezintă o parte a societății, dar care este o minoritare. Pentru cea mai mare parte a societății, nu există momentan un lider politic care să poată oferi din nou speranța că lucrurile pot merge într-o direcție bună”, explică expertul.
Românii nu au cultura protestului
Pentru sociologul Mirel Palada, există o explicație cultural-istorică, și anume că românii nu au o cultură a protestului. În rarele momente când acestea s-au întâmplat, au fost dirijate politic.
- La noi nu există protest spontan. Au fost destul de puține momente în care să se iasă în mod spontan. La Brașov, în 1987, când s-au supărat muncitorii. Minerii, tot în 87 sau 88 când s-au închis în mine și s-a dus Ceaușescu după ei. Asta are legătură cu două lucruri. Pe de o parte, acest specific cultural al nostru, capul plecat sabia nu-l taie și al ignorării abuzului instituțional, suntem un popor mai fleașcă, mai mămăligă pe principiul mămăliga nu explodează. Repet, la Revoluție au fost niște puncte de catalizare strategică făcute de către agenți, Sergiu Nicolaescu cu cascadorii, ăia care huiduit în Piață, care au fost niște oameni ai Securității etc.
”Populația tefelistă nu iese în stradă pentru abuzurile făcute de guvernul lor”
- Al doilea motiv este că noi avem o componentă foarte mare de forță de muncă plecată în străinătate. Ies în stradă persoanele active, cu vigoare. Nu or să iasă niciodată pensionarii sau bolnavii sau invaliziii. Ei sunt cei mai afectați în momentul de față, dar nu a fost niciodată un sentiment de rebeliune din partea acestor segmente. De aseemena, cine iese în stradă? Nu populațiile care au o densitate pe suprafețe cum ar fi la țară, deși sunt și ei afectați, ci orașele mari. În orașele mari avem de-a face cu o populație puternic tefelistă, globalistă, care este încă alături de Ilie Bolojan, de Nicușor Dan, care e acum supărat cu procurorii. Ei nu ies în stradă pentru abuzurile făcute de către guvernul lor. Atunci, în urbanul mare unde ai populație preponderent progresistă, ies în stradă dacă îi cheamă Securitatea, ca în 2018, pe vremea lui Dragnea.
Mirel Palada
Cei care ar fi putut protesta sunt în diaspora
Sociologul, fondator al institutului de sondare a opiniei publice Sociopol, mai remarcă faptul că există și o explicație economică în această letargie socială, dar și una demografică. Cei care puteau ieși în stradă, segmentul vital al țării, sunt în diaspora.
A mai crescut și nivelul de trai. Atunci au destul bani, chiar dacă au fost mâncați de inflație și lumea nu resimte atît de puternic. Trebuie să vă gândiți că noi venim după 4 ani de inflație cruntă, când te așteptai să mănânce din economiile românilor și totuși românii se descurcă. Și atunci îi ai pe ăia care au bani și nu au niciun motiv să iasă în stradă. Îi ai pe ăia care nu au bani, fie în urbanul mic, fie în ruralul cu o densitate mică. Urbanul foarte mare, Bucureștiul, Clujul, Timișoara, Iași, Constanța nu sunt atât de afectate de măsurile de austeritate. Ce să facă pensionarii? Să vină în cârje, în scaunul cu rotile? Ai nevoie de un anumit nivel de activitate animalică, ca să se concretizeze acțiuni de stradă, lume care să urle. Cei care ar fi fost nemulțumiți, șomerii, sunt în Italia, Spania, Germania. Ăia ar fi avut un potențial de urlat și de protestat.
Unul din cele mai mari proteste de după 89, cel organizat de diaspora în 10 august 2018
Revolta #rezist, ”un subiect umflat de lucianmândruțiști”
Referitor la vâlva mediatică provocată de foștii susținători ai lui Nicușor Dan pe tema numirilor la marile parchete, Palada punctează, ca și Vladimir Ionaș, că este vorba de o falsă problemă, întreținută de lideri de opinie cu interese proprii.
- Nu este principala problemă a României, dar este expusă de 72 de formatori de opinie, sorosiști, lucianmândruțiști. E preluată de mass-media împotriva lui Nicușor Dan ca să-l susțină pe Bolojan. Principala problemă a României, am făcut un sondaj recent, 34% dintre români sunt preocupați de războaiele din zonă, de criza economică, de inflație, de prețuri. Nu e nici dracu preocupat la Botoșani sau la Bistrița sau la Telega de procurorii anti-justiție. Este un subiect umflat. Noi credem că social media ține loc de realitate și că dacă urlă Angi Șerban sau Chirilă sau Tudor Popescu, gata, strigă toată opinia publică. Nu e nici pe departe așa. Oamenii acum sunt preocupați de prețul cărnii de miel și să nu fie câine mielul.
”Cel puțin 10 milioane de români, îi doare la bască de procurori”
În realitate, datele sociologice arată că românii au cu totul alte probleme, conchide Palada.
Jumătate din Românie știți de ce e preocupată astăzi? De Denia mare și de faptul că Iisus este pe cruce astăzi. Nu e nimeni preocupat de procurorii care nu le convin puilor de securiști că nu sunt ei în stare să își pună procurorii cum îi puneau pe vremea lui Kovesi. Ei nu sunt în stare decât să se rostogolească pe jos, pe holurile Parlamentului. Dar Angi șaormista nu reprezintă România. Dacă cineva se uită în gura lui Angi sau a lui CTP sau a lui Mândruță, înseamnă că ignoră restul de, hai să zicem că 3 milioane sunt supărați pentru că sunt inflamați de mass-media aservită. Dare restul de 12-13 milioane ori sunt lipsiți de decizie, ori cei mai mulți, cel puțin 10 milioane, îi doare la bască. E atât de umflat, atât de grosier artificial… Chiar urmărram astăzi un interviu din 1990 al lui Umberto Eco, care spunea că acum mass-media nu mai prezintă realitatea, ESTE realitatea.
AUTORUL RECOMANDĂ
