Anul acesta, Sâmbăta Mare este celebrată în calendarul creștin pe 11 aprilie 2026, ea reprezintă una dintre cele mai importante zile ale Săptămânii Patimilor și marchează un moment de liniște și reflecție înainte de Paște.
După Vinerea Mare, ziua în care Hristos a fost răstignit și a murit pe cruce, etapa aceasta are o semnificație aparte, este considerată o pauza simbolică în desfășurarea evenimentelor mântuitoare.
Sâmbăta Mare, o zi importantă înainte de Paște
FOTO – Caracter ilustrativ
În această zi, credincioșii merg la biserică pentru rugăciune și slujbe speciale, iar în gospodării se finalizează pregătirile pentru masa de Paște, potrivit tradițiilor păstrate de generații.
Tradiții și obiceiuri în Sâmbăta Mare
„În plan religios, Sâmbăta Mare este una dintre cele mai încărcate spiritual zile din calendarul creștin. Trupul lui Iisus Hristos se află în mormânt, iar credincioșii trăiesc simbolic intervalul dintre suferința răstignirii și bucuria Învierii. Biserica îi îndeamnă pe credincioși să participe la slujbele speciale, să se roage și să mediteze asupra semnificației jertfei Mântuitorului.
Atmosfera este una solemnă, caracterizată prin liniște și introspecție, pregătind spiritual momentul central al nopții de Înviere. Ultimele pregătiri pentru masa de Paște În gospodăriile românilor, Sâmbăta Mare este și una dintre cele mai intense zile din an, dedicată finalizării preparatelor tradiționale pentru masa de Paște. Până seara, sunt pregătite pasca – simbol al belșugului și al bucuriei – cozonacii, asociați cu reuniunea familiei, și friptura sau ciorba de miel, care trimite la jertfa Mântuitorului, toate ocupând un loc central pe masa pascală. Unul dintre obiceiurile esențiale ale zilei este vopsirea ouălor.
Deși, în multe familii, acestea sunt pregătite încă din Joia Mare, în anumite zone tradiția permite ca acest ritual să fie realizat și în Sâmbăta Mare. Culoarea roșie, predominantă, simbolizează sângele Mântuitorului, dar și viața și renașterea, fiind unul dintre elementele definitorii ale sărbătorii. În Sâmbăta Mare sunt pregătite și coșurile cu bucate care urmează să fie sfințite în noaptea de Înviere. În mod tradițional, acestea conțin ouă, pește, brânză și cozonac. Fiecare aliment are o semnificație simbolică, fiind asociat cu idei precum purificarea, belșugul sau binecuvântarea.
Coșurile sunt acoperite, de regulă, cu ștergare (prosoape) curate sau prosoape tradiționale, gest care exprimă respectul față de momentul sacru. În același timp, în biserici sunt pregătite anafura și peștele tradițional, care sunt binecuvântate în timpul cântării Axionului, continuând obiceiul vechi de a sfinți mâncarea înainte de masa festivă. Pe lângă pregătirile culinare, sunt păstrate și o serie de obiceiuri cu semnificație spirituală. În această zi, femeile care și-au pierdut copiii în trecut aduc la biserică cadouri și ofrande, ca un gest de pomenire și rugăciune pentru sufletele celor dragi plecați dintre noi.”, a declarat pentru Digi24.ro preotul Marius Oblu.
Recomandările autorului:
