Bulgarii sunt chemați din nou la urne, pentru a opta oară în ultimii patru ani la alegerile anticipate pe 19 aprilie, pe fondul unei crize politice profunde. Duelul dintre Rumen Radev și Boyko Borissov ar putea redefini viitorul țării vecină și prietenă României în UE.
Bulgaria intră din nou în febra alegerilor parlamentare anticipate, într-un climat marcat de instabilitate politică și neîncredere în instituțiile democratice. Scrutinul din 19 aprilie este al optulea organizat în ultimii ani, după o serie de guverne fragile și coaliții eșuate.
Criza actuală a fost declanșată după demisia guvernului condus de Rosen Zhelyazkov, pe fondul protestelor masive împotriva corupției și a nemulțumirilor legate de politicile economice.
Secțiile de votare se vor deschide duminică la ora 7:00 și se vor închide la ora 20:00. Peste 3,3 milioane de alegători, reprezentând aproximativ 60% din alegătorii cu drept de vot care locuiesc în țară sunt așteptați la urne, potrivit sondajelor. La ultimele alegeri parlamentare din octombrie 2024 au votat 2,57 milioane de alegători, potrivit Al Jazeera.com.
Cum arată lupta electorală pentru puterea de la Sofia
Principalii candidați la funcția de prim-ministru sunt Rumen Radev, un fost pilot de vânătoare pro-rus și fost președinte al Bulgariei din partea partidului Bulgaria Progresistă și Boyko Borissov, fost-premier și reprezentantul conservatorilor de centru-dreapta GERB-UDF, apropiat de valorile europene.
Potrivit sondajelor, partidul „Bulgaria Progresistă” al lui Radev conduce cu aproximativ 34,2%, urmat de formațiunea GERB-UDF a lui Borissov, cu 19,5%.
În cursă se află și alte formațiuni importante, precum „Continuarea Schimbării – Bulgaria Democratică”, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, Vazrazhdane sau BSP.
Radev a exclus o alianță cu GERB, condus de Borisov, sau cu partidul Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, al cărui lider, Delyan Peevski, face obiectul sancțiunilor SUA și Marea Britanie pentru corupție.
„Toate indiciile indică formarea unei coaliții”, a declarat Tihomir Bezlov, cercetător la Centrul pentru Studiul Democrației din Sofia, avertizând însă că stabilitatea unei eventuale alianțe rămâne incertă.
Alpha Research a raportat, de asemenea, că după opt alegeri în cinci ani și coaliții eșuate, atitudinea predominantă în rândul cetățenilor bulgari (49%) este că un singur partid ar trebui să dețină majoritatea și să poarte întreaga responsabilitate pentru guvernare. În schimb, doar 33% consideră că orice guvern are nevoie de supraveghere și continuă să susțină formula coaliției.
Radev vrea din nou cu Rusia
O eventuală victorie a lui Rumen Radev ar putea marca o schimbare semnificativă în politica externă a Bulgariei, într-un moment în care țara și-a consolidat recent poziția pro-europeană. Radev a criticat vehement aderarea la zona euro și acordurile de securitate cu Ucraina, promițând o reformă profundă a sistemului politic.
„Formatorii coaliției au introdus euro în Bulgaria fără să vă întrebe. Și acum, când vă plătiți facturile, amintiți-vă întotdeauna care politicieni v-au promis că veți face parte din «clubul celor bogați»”, a declarat Rumen Radev.
Totodată, acesta a sugerat reluarea dialogului cu Rusia.
„Suntem singurul stat membru al Uniunii Europene care este atât slav, cât și ortodox. Putem fi o verigă foarte importantă… pentru a restabili relațiile cu Rusia”, a spus el.
Însă legăturile sale strânse cu Kremlinul ar putea, de asemenea, să tensioneze relațiile sale cu Bruxelles. Radev a denunțat oficial agresiunea Rusiei în Ucraina, dar s-a opus în repetate rânduri ajutorului militar pentru Kiev și, în schimb, favorizează reluarea negocierilor cu Kremlinul ca modalitate de a pune capăt războiului.
Ce vor bulgarii
Bulgaria s-a dezvoltat rapid de la căderea comunismului în 1989 și a aderat la Uniunea Europeană în 2007. Speranța de viață a crescut vertiginos, șomajul este cel mai scăzut din UE, iar economia beneficiază de garanții mai mari de la intrarea în zona euro. Totuși, țara are nevoie urgentă de stabilitate politică pentru a accelera absorbția fondurilor UE în infrastructura sa precară, pentru a încuraja investițiile străine și pentru a eradica corupția sistemică, spun analiștii.
Dincolo de jocurile politice, bulgarii sunt preocupați de probleme concrete: corupția sistemică, dezvoltarea economică inegală și lipsa investițiilor. În mediul rural, nemulțumirea este tot mai vizibilă.
„Văd un lider care poate face această schimbare drastică și poate oferi siguranță oamenilor”, a declarat fermierul Nikolay Vasiliev, exprimând speranța unei schimbări.
În același timp, există temeri privind influența externă în alegeri, în special din partea Rusiei, autoritățile de la Sofia solicitând sprijinul UE pentru combaterea dezinformării.
„Nimeni din exterior nu poate veni să ne spună pe cine și ce să votăm. Asta se decide aici, de noi, bulgarii”, a afirmat Rumen Radev.
Solicitarea s-a bazat pe avertismentele Centrului pentru Studiul Democrației (CSD), un think tank independent, cu privire la rețelele active de conturi ale unor influențatori ruși care încearcă să semene dezbinare.
