Profesorul universitar Cristian Socol arată că discuțiile despre vânzarea unor participații suplimentare în companii strategice trebuie privite dincolo de nevoile imediate de finanțare ale bugetului public.
Q&A despre vânzarea unor pachete de acțiuni ale companiilor profitabile
Q1: Listarea unor companii la Bursă este un principiu corect, dar este nevoie de listare suplimentară pentru cele mai profitabile companii de stat românești deja listate la Bursă?
A: De principiu, listarea la Bursă aduce avantaje precum acces la capitalizare și finanțarea unor proiecte de investiții, creșterea transparenței și implementarea unor bune practici de guvernanță corporativă, un acces mai facil la finanțare, presiune pentru profit și eficiență ridicate. De principiu, deoarece în cazul Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz s.a.m.d aceste avantaje există deja, sunt companii de stat deja listate. Nu se înțelege din comunicarea guvernamentală care sunt rațiunile economice care ar trebui să stea la baza listării suplimentare de noi pachete de acțiuni la aceste societăți. În cazul unor companii strategice, esențiale pentru apărarea și securitatea economică a României, pierderea controlului statului, fie el structural / absolut (sub două treimi) sau managerial / majoritatea simplă (sub 50%) poate crea vulnerabilități și amenințări greu de estimat. Cel puțin așa scrie în Strategia de Apărare a României 2025-2030, adoptată acum câteva luni în Parlament, după ce documentul a fost prezentat de Președintele României.
Q2: Dar cât de profitabile sunt totuși aceste companii de stat la care se dorește listarea suplimentară de acțiuni?
A: Sunt superprofitabile. Hidroelectrica 2025 – venituri de 9,6 miliarde lei, profit net de 3,37 miliarde lei, plus 32% la investiții (781 milioane lei), capital social 4,5 miliarde lei, capitalizare 71,5 miliarde lei.
Romgaz 2025 – venituri de 8,7 miliarde lei, profit net de 3,34 miliarde lei, investiții strategice în Neptun Deep, capital social 3,9 miliarde lei, capitalizare 49 miliarde lei, 2 emisiuni obligatare în valoare agregată de 1 miliard euro în ultimii 2 ani.
Transgaz 2025 – profit net de 0,9 miliarde lei (de 2,2 ori mai mare decât în anul 2024), capital social 1,9 miliarde lei, capitalizare 17 miliarde lei.
CEC Bank, doar în semestrul 1 din 2025 a obținut un profit de 0,3 miliarde lei (plus 12,8% față de aceeași perioadă a anului anterior), active nete de 100 miliarde lei.
Conform ultimului Raport al Consiliului Fiscal privind Analiza performanței în companiile de stat observăm că Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz și Aeroporturi București se află in top companii de stat cu profit net ridicat.
Q3: Este listarea suplimentară a acestor companii de stat trecută în vreun Jalon PNRR rămas de îndeplinit?
A: Nu, conform ultimei conferințe a VPM Gheorghiu, a existat ca discuție în Guvern doar varianta restructurării a trei companii, pentru a fi prezentate la Bruxelles pentru îndeplinirea jalonului – Tipografica CFR, Telecomunicaţii CFR și Electrocentrale Grup ELCEN. Nu reprezintă companii strategice, nu au nici anvergură națională. Nicidecum nu s-a agreat în Coaliția de Guvernare prezentarea vreunei lista sau a unor scenarii privind vânzarea suplimentară de pachete de acțiuni la companiiile strategice.
Q4: Banii din listări ar ajuta la reducerea deficitul bugetar sau l-ar adânci?
A: Nu ar ajuta, ci dimpotrivă. In primul rând banii din listări intră într-un cont din afara bugetului – cont de venituri din privatizări / cont de buffer, nu influențează veniturile bugetare. România are un buffer suficient azi in Trezorerie, care acoperă 4 luni din necesarul brut de finanțare al țării, conform cu recomandările FMI. Mai mult, pe viitor deficitul se va adânci pentru că 90% din profiturile nete ale acestor companii, cuvenite actiunilor detinute de stat nu vor mai intra la buget. Adică, un fel de vânzare a argintăriei din casă, a perlelor României – cele mai profitabile companii – la solduri. Pentru niște bani puțini acum, deoarece se vinde în criză. Și cu un deficit mai mare la încasări în viitor, pentru că încasările din dividende sunt potențial mai mici.
Q5: Pierde statul controlul absolut/ majoritatea simplă la companiile strategice din energie prin listarea unor pachete suplimentare la Bursă?
A: Listarea suplimentară a 15% din Hidroelectrica și 5% la Romgaz ar înseamna ca ponderea acțiunilor deținute de stat să scadă la 65%, sub cele două treimi necesare cf Legii 31/1990 actualizată. Adică sub pragul prin care adunarea generală extraordinară poate lua unele decizii strategice – majoritate calificată de cel puțin două treimi din drepturile de vot. Statul nu ar mai putea modifica unilateral actul constitutiv al societății, nu ar mai putea decide singur schimbarea sediului social sau a obiectului principal de activitate, nu ar mai putea decide unilateral fuziunea sau divizarea societății, nu ar mai putea adopta singur o majorare de capital social și măsuri de reorganizare structurală. S-ar putea confrunta cu un drept de veto societar din partea acționarilor minoritari pentru decizii strategice. La Salrom, statul ar pierde definitiv chiar majoritatea simplă (acum având 51% din total acțiuni), iar la Transgaz vânzarea unui pachet minoritar de 8-9% ar duce de asemenea la coborârea ponderii deținute de stat la mai puțin de 50%.
Q6: De ce ar trebui să fi existat avizul CSAT și CNSM înainte de propunerea de listare a unor pachete / pachete minoritare la companii strategice din energie / transport apărare și, respectiv a CEC Bank?
A: Pentru că toate companiile superprofitabile la care se dorește listarea unor pachete minoritare suplimentare sunt din sectoare (energie, transporturi, apărare) definite ca fiind critice / strategice în Strategia Națională de Apărare a României 2025-2030 (SNAR) (adoptată la sfârșitul lunii noiembrie 2025, deci acum 5 luni). Energia este definită clar în SNAR ca instrument de putere geopolitică, vulnerabilitate strategică și posibilă țintă de atac sau presiune (pag 9 și19). Portul Constanța face parte și el din infrastructura logistică și a rutelor comerciale definite ca strategice, face parte din infrastructura critică. CEC Bank face parte din sistemul financiar strategic, fiind o bancă sistemică în România (locul 3 in topul bancar după volumul activelor în 2024 și locul 4 în anul 2025). Romarm este companie de armament, face parte din industria de apărare, definite ca strategică în SNAR (pag 21 și 22).
Q7: Ce măsuri iau alte țări europene în privința companiilor strategice din sectoare critice – energie, transporturi, minerale critice, apărare, bănci – le privatizează parțial sau total, pierd controlul asupra lor?
A: Postpandemie, cu precădere, strategiile europene consideră că infrastructura critică (energie, transport, telecom, apărare) poate deveni instrument geopolitic. Că dependențele economice pot fi folosite ca presiune politică și că statul trebuie să poată interveni pentru a preveni aceste riscuri. Majoritatea statelor europene au adoptat măsuri pentru a proteja companiile din sectoare considerate critice pentru securitatea națională și economică, atât prin naționalizări, cât și prin menținerea unui control strategic asupra deciziilor importante. Avem exemplul Franței, care păstrează drepturi speciale în companii strategice (permit statului să blocheze decizii importante, cum ar fi vânzarea companiei, schimbarea activității sau transferul tehnologiei) (vezi EDF, Airbus s.a), al Italiei prin sistemul ”golden power”, care permite statului să blocheze preluarea unei companii, să impună condiții la investiții și să anuleze tranzacții, al Spaniei și Germaniei, care controlează investițiile străine. Franța a decis să renaționalizeze complet EDF, Germania a decis să naționalizeze temporar UNIPER în energie. Postpandemie, Polonia a creat campioni naționali de stat și a readus infrastructura critică sub control public (vezi cazul gigantului PKN Orlen), a renationalizat infrastructura critică energetică feroviară (compania PKP Energetyka privatizată în 2015 și cumpărată de stat în 2023). Statul polonez a sprijinit și direct companiile strategice din industriile critice, printr-un program de 1,2 miliarde euro (pentru a nu fi afectată competitvitatea acestora din cauza crizei energetice). Ungaria și-a integrat companiile de trasnport într-un campion național, a creat un holding național în industria de apărare și și-a consolidat prezența strategică a statului în sistemul financiar bancar.
România ce face?
Merge pe contrasens?
MAI MULT MEDIAFAX
