Conflictele din Ucraina și Iran ocupă toate paginile publicațiilor și captează atenția întregii planete dar, totuși, în umbra acestor conflicte intens mediatizate, o catastrofă de mari proporții se desfășoară în tăcere: războiul din Sudan.
„Cea mai mare criză umanitară a planetei”
De mai bine de trei ani, Sudanul este scena unor orori greu de imaginat, un conflict pe care ONU l-a numit „cea mai mare criză umanitară a planetei”. Milioane de sudanezi trăiesc un coșmar marcat de epurare etnică, foamete sistemică și o violență care pare să nu mai aibă sfârșit.
Războiul din Sudan este o luptă brutală pentru putere între două facțiuni militare care anterior au condus țara împreună: Forțele Armate Sudaneze, conduse de generalul Abdel Fattah al-Burhan, și Forțele de Sprijin Rapid, o grupare paramilitară condusă de Mohamed Hamdan Dagalo. Deși armata regulată a reușit să recapete controlul asupra capitalei Khartoum la începutul acestui an, țara rămâne în continuare divizată.
Trei ani de genocid
Timp de trei ani, Sudanul a fost marcat de fapte pe care ONU le-a descris ca fiind semnale ale unui genocid. În regiunea Darfur, gruparea paramilitară RSF și milițiile aliate au fost acuzate de epurare etnică împotriva comunității Masalit. Cele mai recente date indică faptul că cel puțin 11.300 de civili au fost uciși anul trecut – aproape triplu față de numărul din 2024 – în timp ce multe mii sunt încă dispăruți sau neidentificați, notează Națiunile Unite.
Ambele grupări care luptă pentru putere au continuat pe parcursul acestui război civil să folosească arme explozive în zone dens populate și adesea fără avertisment. Nu s-a ținut cont de școli, spitale, piețe, lăcașuri de cult sau infrastructură critică. Toate au fost atacate.
Cifrele oferite de Organizația Mondială a Sănătății sunt mai mult decât sumbre. Potrivit ultimelor date, 33,7 milioane de oameni au nevoie de asistență urgentă, 11,5 milioane de persoane au fost strămutate forțat și sunt peste 4,2 milioane de refugiați, solicitanți de azil și persoane repatriate care au trecut granițele în țările vecine. Mai mult, peste 21,2 milioane de oameni se confruntă cu insecuritatea alimentară acută, iar întârzierile în lanțurile de aprovizionare cu alimente au dus la foamete și malnutriție pe scară largă.
Dacă războiul nu era suficient, mai multe boli au lovit simultan populația afectată de război, inclusiv holera, dengue, malaria, rujeola, hepatita E și difteria.
Tentativele de ajutor umanitar sunt în zadar
Orice tentativă de ajutor umanitar din partea organizațiilor internaționale este respinsă de ambele părți. Ambele părți continuă să obstrucționeze în mod deliberat ajutorul în ciuda nevoilor disperate ale populației și să rețină și să hărțuiască lucrătorii umanitari și voluntarii locali, notează Human Rights Watch.
Statele Unite, Uniunea Europeană și alte entități internaționale s-au limitat la a impune sancțiuni economice părților implicate în conflict și la a emite condamnări.
Recent, pe 15 aprilie, a fost organizată o conferință la Berlin pentru a marca trei ani de război civil. Acest eveniment a reunit lideri din UE, SUA și Uniunea Africană, iar donatorii au promis aproximativ două miliarde de dolari în asistență. Cu toate că aceste sume par mari, Planul de Răspuns Umanitar al ONU pentru 2026 este finanțat doar în proporție de 16%.
Cine sunt finanțatorii războiul civil din Sudan
Cu timpul, războiul civil din Sudan s-a transformat într-un război proxy între puterile regionale și globale. Pe de o parte, gruparea paramilitară RSF primește sprijin militar masiv pentru a menține controlul asupra zonelor bogate în resurse. Emiratele Arabe Unite sunt considerate principalul finanțator al acestei grupări, care vizează controlul exporturilor de aur și securizarea influenței la Marea Roșie. De cealaltă parte, susținătorii Armatei Sudaneze sunt Egiptul, Iranul, Arabia Saudită și Turcia. Toate aceste țări oferă atât sprijin logistic, cât și asistență militară și financiară.
Recomandările autorului:





