Donald Trump încearcă să pună capăt războiului cu Iranul, după mai bine de o lună de lupte. Președintele SUA a cerut autorităților iraniene să redeschidă Strâmtoarea Ormuz. A amenințat că va distruge civilizația iraniană, apoi a anunțat un armistițiu. Negocierile de pace desfășurate până acum nu au dus la niciun rezultat.
În același timp, Statele Unite au început propria blocadă a Strâmtorii Ormuz. Trump a declarat că Statele Unite ar putea percepe taxe navelor pentru trecerea prin punctul de blocare – posibil chiar împreună cu Iranul.
Războiul cu Iranul a devenit rapid o povară grea pentru Casa Albă, se arată într-o analiză publicată de The Insider.
- Prima lună de operațiuni militare a costat bugetul SUA 31 de miliarde de dolari.
- Asta fără a lua în considerare pagubele aduse instalațiilor militare și echipamentele pierdute.
- În proiectul de buget federal pentru 2027, administrația Trump a propus o creștere cu 44% a cheltuielilor pentru apărare.
- Totalul se ridică la 1,5 trilioane de dolari.
- Dacă bugetul va fi adoptat, cheltuielile pentru apărare ar constitui 4,5% din PIB.
În plus, anul trecut, Congresul a aprobat o creștere cu 150 de miliarde de dolari a bugetului Pentagonului, ca parte a „Big Beautiful Bill”.
„Peste 70 de congresmeni democrați au cerut invocarea celui de-al 25-lea amendament”
Din cauza blocării Strâmtorii Ormuz, prețurile petrolului au crescut brusc, urmate de creșterea prețului combustibililor în Statele Unite.
- Prețul mediu al benzinei a crescut de la 3,17 dolari pe galon, în urmă cu un an, la peste 4,00 dolari astăzi.
- Motorina a urcat la aproape 5,70 dolari.
- Acest lucru duce la creșterea costurilor de transport pentru diverse bunuri și adaugă o presiune inflaționistă suplimentară asupra economiei în ansamblu.
Casa Albă încă nu a reușit să le explice clar americanilor logica și obiectivele războiului.
- Conform sondajelor, o medie de 53% dintre americani se opun războiului, în timp ce doar 38% îl susțin.
- De la începerea acțiunii militare, rata de aprobare a lui Trump a scăzut la cel mai scăzut nivel de la revenirea sa la Casa Albă.
- Sondajele arată că 56% dintre americani dezaprobă politicile sale, în timp ce în unele sondaje această cifră depășește deja 60%.
După publicarea declarației sale despre distrugerea civilizației iraniene, peste 70 de congresmeni democrați au cerut invocarea celui de-al 25-lea amendament.
Amendamentul permite demiterea unui președinte, dacă acesta nu este capabil să își îndeplinească atribuțiile, se menționează în analiza publicată de The Insider.
Casa Albă încă nu a reușit să le explice clar americanilor logica și obiectivele războiului / Foto – Mediafax
Încercările nereușite ale opoziției de a adopta o rezoluție anti-război
Vicepreședintele JD Vance și membrii administrației rămân loiali lui Donald Trump.
Este puțin probabil să încerce să inițieze „o lovitură de palat”, notează The Insider, nici măcar una efectuată prin mijloace constituționale.
- La fel de nerealiste sunt apelurile la demiterea lui Trump din funcție prin impeachment.
- Chiar dacă democrații câștigă alegerile intermediare pentru Congres în noiembrie 2026, senatorii republicani rămân loiali președintelui, inclusiv în chestiuni legate de război.
- Ideea este argumentată de încercările nereușite ale opoziției de a adopta o rezoluție anti-război.
„Aceasta înseamnă că procedurile de impeachment împotriva lui Trump aproape sigur nu vor reuși să obțină majoritatea necesară de două treimi în Senat. Așa au eșuat încercările din 2019 și 2021”, anticipează analistul politic Yan Veselov în analiza The Insider.
Pete Hegseth, ținta acuzațiilor
În esență, singurul susținător major al războiului cu Iranul printre oficialii administrației Trump s-a dovedit a fi șeful Pentagonului, Pete Hegseth.
Acesta a devenit principala „față publică” a războiului. A apărut, regulat, la conferințele de presă și a vorbit despre succesele armatei americane și despre capitularea iminentă a regimului iranian.
- Pete Hegseth i-a mustrat pe jurnaliști pentru ceea ce a numit o acoperire insuficient patriotică a conflictului.
- A susținut, în repetate rânduri, că apărarea aeriană a Iranului a fost complet distrusă.
- Însă – chiar la începutul lunii aprilie – iranienii au doborât două avioane americane.
Unii membri ai administrației l-au reproșat lui Hegseth că a indus în eroare nu doar americanii, ci și pe Trump însuși, prin declarații prea optimiste.
„Pete nu îi spune adevărul președintelui. Drept urmare, președintele repetă informații înșelătoare”, a declarat un oficial al administrației, potrivit The Insider.
„Lista neagră” a lui Trump
Hegseth se teme, acum, că ar putea deveni țapul ispășitor pentru eșecurile campaniei militare.
Înaintea alegerilor intermediare pentru Congres, Trump a început să scape, treptat, de cei mai scandaloși și controversați membri ai administrației sale.
- Fostul secretar pentru Securitate Internă, Kristi Noem.
- Fostul procuror general, Pam Bondi.
Presa a început rapid să speculeze despre cine ar putea fi următorul pe listă. Alături de directorul FBI, Kash Patel, și de directoarea Serviciului Național de Informații, Tulsi Gabbard, numele lui Hegseth a fost, de asemenea, menționat cu o frecvență notabilă.
Hegseth ar dori „loialitate absolută”
Cererile insistente ale lui Hegseth de loialitate absolută au subminat, de asemenea, încrederea subordonaților săi în secretar.
- Încercând cu disperare să găsească sursele scurgerilor de informații de la Pentagon, Hegseth și avocatul său, Tim Parlatore, au început să administreze teste cu detectorul de minciuni personalului și personalului militar.
- După numeroase reclamații, Casa Albă a cerut ca Hegseth să oprească testarea poligraf.
Secretarul apărării a fost, de asemenea, departe de a fi consecvent în deciziile sale, ceea ce i-a afectat și mai mult statutul în cadrul armatei.
Vara trecută, Hegseth a refuzat inițial să-l promoveze pe generalul Douglas Sims, apoi a fost de acord după ce o anchetă a arătat că Sims nu avea nicio legătură cu scurgerile de informații, doar pentru a se retrage din nou.
În cele din urmă, Sims a demisionat după 34 de ani de serviciu militar.
Hegseth l-a demis pe generalul-locotenent Jeffrey Kruse, șeful Agenției de Informații a Apărării
Tot vara trecută, Hegseth l-a demis pe generalul-locotenent Jeffrey Kruse, șeful Agenției de Informații a Apărării, din cauza „pierderii încrederii”.
În iunie, mai notează The Insider, agenția lui Kruse pregătise un raport preliminar privind atacurile americane împotriva instalațiilor nucleare iraniene.
- Documentul preciza că atacurile au întârziat programul nuclear al Iranului doar cu câteva luni.
- Și contrazicea versiunea oficială a Casei Albe conform căreia siturile au fost complet distruse.
Din cauza suspiciunilor de lipsă de loialitate, Hegseth a început să efectueze epurări în rândul ofițerilor superiori. Femeile și membrii minorităților rasiale F s-au transformat în „ținte”, conform The Insider.
Primul demis a fost Charles Q. Brown Jr., primul general de culoare care a devenit președinte al Statului Major Interarme.
Hegseth a remodelat aproape întregul Stat Major Interarme
De când a preluat funcția de la Pentagon, Hegseth a demis peste două duzini de generali și amirali. El a remodelat aproape întregul Stat Major Interarme, care este format din cei opt ofițeri militari de rang înalt, înlocuind șase dintre aceștia. Prin ordinul secretarului, nouă generali de patru și cinci stele au părăsit forțele armate – numărul celor care fuseseră demiși în ultimii 150 de ani.
Hegseth a devenit precaut și față de secretarul armatei, Dan Driscoll, pe care îl consideră un potențial succesor.
- Anul trecut, secretarul apărării a obținut înlăturarea lui Driscoll din negocierile cu Ucraina după ce acesta a vizitat Kievul împreună cu generalul Randy George.
- De asemenea, a solicitat demiterea lui Driscoll, încercând să-l înlocuiască cu asistentul său, Sean Parnell.
Cu toate acestea, vicepreședintele JD Vance a ieșit în apărarea lui Driscoll – la urma urmei, relația dintre cei doi datează încă din perioada petrecută împreună la Facultatea de Drept de la Yale, mai notează The Insider.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Războaiele „nepopulare” ale SUA și conflictul din Iran. Cum a trecut Trump de la „presiune maximă” la „incertitudine maximă” și ce spun americanii
- Modelul „Siria”. În conflictul din Orientul Mijlociu, Putin stă deoparte, dar nu-i place postura de observator pasiv. „A fost subminată întreaga politică externă a Rusiei”
- Când îl doare pe Viktor Orbán, suferă și Vladimir Putin. Rusia a pierdut Ungaria, „fortăreața” Kremlinului în UE. „Lovitură ideologică, pagube strategice și consecințe financiare”
- Mai are balta pește? Examen decisiv pentru rezistența economică a Rusiei. Ce sume uriașe cheltuiește Kremlinul, în fiecare zi, pentru războiul cu Ucraina
- Armistițiu fragil în Liban. Hezbollah menține „degetul pe trăgaci”, Israelul aduce în prima linie Ro’em 155, „regele” obuzierelor autopropulsate, complet automatizat
