Cercetarea, publicată de specialiști de la Universitatea Missouri Kansas City și Universitatea din Arizona, indică o scădere puternică a numărului mediu de cuvinte rostite zilnic.
Potrivit datelor analizate, în anul 2005 un adult obișnuit rostea aproximativ 16.600 de cuvinte pe zi. În 2019, media a coborât la 11.900 de cuvinte zilnic. Diferența reprezintă o scădere de aproximativ 28% în doar 14 ani, echivalentul a peste 120.000 de cuvinte pierdute anual pentru fiecare persoană.
Studiul s-a bazat pe analiza a 22 de cercetări anterioare și a inclus peste 2.000 de participanți cu vârste cuprinse între 10 și 94 de ani. Cercetătorii spun că reducerea conversațiilor poate avea efecte importante asupra dezvoltării cognitive și sociale.
Tehnologia schimbă comunicarea
Una dintre principalele explicații pentru reducerea interacțiunilor verbale este dezvoltarea accelerată a comunicării digitale. Perioada analizată coincide cu extinderea smartphone-urilor, a rețelelor sociale și a aplicațiilor de mesagerie.
Cu toate acestea, cercetătoarea principală a studiului, Valeria Pfeifer, avertizează că fenomenul nu poate fi explicat exclusiv prin tehnologie. Datele arată că nu doar adolescenții și tinerii vorbesc mai puțin, ci și persoanele adulte.
Specialiștii susțin că schimbările sociale au redus numărul conversațiilor spontane. Printre factorii identificați se numără dispariția gospodăriilor multigeneraționale, scăderea participării la comunități locale sau religioase și înlocuirea interacțiunilor directe cu soluții automate.
Casele de marcat self service, comenzile online și livrările la domiciliu reduc contactul uman și elimină interacțiunile scurte care făceau parte din rutina zilnică.
Efectele asupra creierului și relațiilor sociale
Cercetătorii atrag atenția că vorbirea nu are doar un rol social, ci și unul esențial pentru dezvoltarea creierului. O conversație implică procese cognitive complexe: ascultarea, interpretarea mesajului, formularea răspunsului și coordonarea limbajului.
Potrivit specialiștilor, creierul procesează toate aceste etape într-un interval extrem de scurt, de aproximativ 200 de milisecunde. Acest exercițiu constant contribuie la dezvoltarea empatiei, a atenției și a capacității de reacție.
Experții spun că mesajele text nu pot înlocui complet conversațiile directe, deoarece lipsesc elemente importante precum tonul vocii, ritmul dialogului și reacțiile spontane.
Îngrijorările sunt și mai mari în cazul copiilor. Un studiu separat realizat la Universitatea din Texas arată că părinții folosesc mai puține cuvinte în interacțiunea cu bebelușii atunci când utilizează telefonul mobil.
Cercetările indică faptul că numărul de cuvinte auzite în primii ani de viață influențează dezvoltarea vocabularului și rezultatele școlare ulterioare.
Tendința ar putea continua după pandemie
Analiza se oprește în anul 2019, înainte de pandemie și înainte de creșterea accelerată a utilizării inteligenței artificiale și a comunicării online.
Cercetătorii consideră că perioada pandemiei ar putea fi asociată cu o reducere suplimentară a conversațiilor directe, însă lipsesc date suficiente pentru o concluzie clară.
Există totuși și semnale pozitive. În mai multe țări, părinții aleg să întârzie accesul copiilor la smartphone, iar unele școli restricționează utilizarea telefoanelor mobile în timpul cursurilor.
Specialiștii spun că tendința poate fi inversată prin gesturi simple. O conversație zilnică în plus cu un vecin, coleg sau comerciant poate contribui la creșterea numărului de interacțiuni și la menținerea conexiunilor sociale.
MAI MULT MEDIAFAX
