Cablurile submarine din Strâmtoarea Ormuz, infrastructura critică ce poate afecta internetul global și economia digitală

Strâmtoarea Ormuz, cunoscută în principal ca rută strategică pentru transportul petrolului, joacă un rol esențial și în transmiterea traficului global de internet, scrie Reuters.

Pe fundul mării traversează mai multe rețele de fibră optică ce conectează Asia de Sud și de Sud-Est cu Europa, prin statele din Golf și Egipt. Aproximativ 99% din traficul mondial de internet este transportat prin cabluri submarine, potrivit Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (ITU), ceea ce transformă aceste infrastructuri în componente vitale pentru comunicații, servicii cloud și tranzacții financiare.

Țările din Golf, în special Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, investesc masiv în inteligență artificială și infrastructură digitală pentru a reduce dependența de veniturile generate din petrol. Aceste investiții depind în mare măsură de funcționarea optimă a cablurilor submarine din Strâmtoarea Ormuz.

Printre cele mai importante rețele care traversează această zonă se află Asia-Africa-Europe 1 (AAE-1), care conectează Asia de Sud-Est cu Europa, rețeaua FALCON, ce leagă India și Sri Lanka de statele din Golf, precum și Gulf Bridge International Cable System, care conectează toate țările din Golf, inclusiv Iranul.

Experții avertizează că orice avarie majoră asupra acestor cabluri poate produce încetinirea internetului, blocaje în comerțul electronic, întârzieri în tranzacțiile bancare și probleme majore pentru companiile care depind de transferul rapid de date.

Deși sabotajul sponsorizat de state reprezintă o amenințare posibilă, cele mai multe avarii ale cablurilor submarine din Strâmtoarea Ormuz sunt provocate accidental. Potrivit International Cable Protection Committee (ICPC), între 70% și 80% dintre incidente sunt cauzate de activități umane precum pescuitul și ancorele navelor.

Pe lângă riscurile provocate de oameni, infrastructura este expusă și la fenomene naturale precum cutremurele submarine, curenții puternici, taifunurile și activitatea vulcanică. În contextul conflictului regional, riscul crește deoarece navele afectate de atacuri pot deriva și pot secționa cablurile cu ancorele.

Un precedent s-a produs în 2024, când o navă comercială atacată în Marea Roșie a rupt mai multe cabluri submarine după ce a plutit necontrolat în apropierea infrastructurii subacvatice.

Dificultatea reparațiilor în zone de conflict

În cazul unei avarii, reparațiile cablurilor submarine din Strâmtoarea Ormuz pot fi complicate de contextul militar și de accesul restricționat în apele teritoriale. Deși tehnic repararea unui cablu nu este extrem de dificilă, procedurile administrative și riscurile pentru echipele de intervenție pot întârzia semnificativ procesul.

Companiile de reparații și firmele de asigurare analizează atent condițiile din teren înainte de a trimite nave specializate în regiuni unde există pericol de mine marine sau atacuri armate. Obținerea autorizațiilor pentru accesul în apele teritoriale reprezintă adesea unul dintre cele mai mari obstacole.

După încetarea conflictelor, operatorii trebuie să cartografieze din nou fundul mării pentru a identifica eventuale epave sau obstacole care pot pune în pericol noile trasee ale cablurilor.

Lipsesc alternative reale

Experții susțin că sateliții nu pot înlocui cablurile submarine din Strâmtoarea Ormuz în cazul unei întreruperi majore. Rețelele prin satelit au o capacitate mai redusă de transfer și costuri mai ridicate, fiind utilizate mai ales pentru avioane, nave și zone izolate.

Sistemele de tip Low-Earth-Orbit, precum Starlink, sunt considerate o soluție complementară, dar nu pot susține volumul uriaș de trafic necesar pentru milioane de utilizatori și pentru funcționarea economiei digitale globale.

În lipsa unor alternative viabile, cablurile submarine din Strâmtoarea Ormuz rămân o infrastructură critică pentru internetul mondial și pentru stabilitatea economică a regiunii.

MAI MULT MEDIAFAX

Nicuşor Dan anunţă referendum în justiţie în ianuarie cu întrebarea ””CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat duminică, că va iniţia în ianuarie un referendum în rândul corpului magistraţilor, cu o singură întrebare: ”CSM acţionează în...

Recomandăm și ...

Primele norme UE pentru protejarea pisicilor şi câinilor împotriva abuzurilor: Microciparea obligatorie, interzicerea reproducţiei animalelor cu trăsături conformaţionale excesive

Eurodeputaţii au dat undă verde finală primelor standarde ale UE pentru reproducţia, adăpostirea, trasabilitatea, importul şi manipularea pisicilor şi câinilor. Proiectul de lege adoptat...

Moţiunea de cenzură, intitulată ”STOP "Planului Bolojan” de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului!”, a fost depusă /Premierul, acuzat că a...

Moţiunea de cenzură semnată de parlamentari PSD-AUR-PACE-Întâi România, este intitulată ”STOP "Planului Bolojan” de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare...

Moţiunea de cenzură PSD-AUR, depusă în Parlament. Este semnată de 251 de parlamentari

Moţiunea de cenzură PSD-AUR a fost depusă, marţi, în Parlament şi este semnată de 251 de parlamentari, a anunţat liderul AUR, George Simion.

ULTIMA ORĂ