De ce visăm ceea ce visăm. Ce spun oamenii de știință despre legătura cu personalitatea și experiențele de viață

Un studiu arată că visele nu sunt aleatorii, ci depind de personalitate și de experiențele de viață.

O cercetare recentă realizată de IMT School for Advanced Studies din Lucca, Italia, încearcă să ofere o explicație științifică unei întrebări frecvente: de ce visăm ceea ce visăm? De ce unele vise par aproape reale, iar altele sunt confuze sau greu de înțeles? Studiul concluzionează că visele nu sunt doar o reflectare a experiențelor zilnice și nici rezultatul întâmplării, ci țin de cine suntem noi.

Cercetarea a analizat peste 3.700 de relatări despre vise și experiențe din viața de zi cu zi, provenite de la 287 de persoane cu vârste între 18 și 70 de ani. Timp de două săptămâni, participanții au notat zilnic ce li s-a întâmplat și ce au visat, în timp ce cercetătorii au colectat date despre tiparele lor de somn, trăsăturile de personalitate și modul de gândire.

Cu ajutorul inteligenței artificiale și al tehnicilor de procesare a limbajului, oamenii de știință au reușit să identifice tipare ascunse în aceste relatări. Concluzia principală: visele nu sunt haotice, ci reflectă o combinație între caracteristicile individuale.

„Visele nu sunt doar o reflectare a trecutului sau rezultatul întâmplării, ci un proces dinamic modelat de cine suntem și de ceea ce trăim”, explică Valentina Elce, autoarea principală a studiului.

Ce determină ceea ce visăm

Una dintre cele mai interesante descoperiri este că creierul nu copiază realitatea în timpul visului, ci o transformă. Situațiile cotidiene, de la muncă, spital sau studii, reapar, dar modificate: în decoruri noi, unde se amestecă contexte și apar perspective neobișnuite.

Astfel, cercetătorii sugerează că visele nu doar reflectă realitatea, ci o reconfigurează și o reinterpretază, combinând fragmente din trecut cu imaginația sau anticiparea, pentru a crea scene complet noi, uneori suprarealiste.

Tipuri de vise în funcție de personalitate

Nu toți visăm la fel. Persoanele cu o tendință mai mare de a divaga au vise mai fragmentate și schimbătoare. În schimb, cei care consideră că visele au sens sau valoare tind să experimenteze scene mai intense și mai captivante.

Contextul își lasă și el amprenta. Datele colectate în timpul perioadei de izolare de cercetătorii de la Universitatea Sapienza din Roma, și comparate ulterior cu cele ale echipei IMT, arată că, în timpul pandemiei, visele erau mai intense emoțional și pline de referințe la restricții sau izolare. Ulterior, această intensitate a scăzut, pe măsură ce oamenii s-au adaptat psihologic situației.

Recomandarea autorului:

Alergiile de primăvară: 9 sfaturi esențiale ca să scapi de simptomele neplăcute

Nicușor Dan, prima reacție la moțiunea PSD-AUR împotriva lui Bolojan. Ce spune președintele, întrebat dacă îl mai susține pe premier