Valorile umane în societatea românească sunt în scădere, însă credința rămâne pe primul loc, arată datele celui mai nou Barometru Informat – INSCOP, publicat joi, 30 aprilie. Cel mai vizibil clivaj politic/ideologic din societatea românească este cel dintre Modernizare vs. Protecție, relevă concluziile cercetării sociologice. Majoritatea românilor, 88,6%, preferă un trai modest, dar stabil, în locul unuia prosper, dar incert.
„Probabil că nu este context mai potrivit pentru a prezenta o radiografie a valorilor umane din societatea românească care modelează alegerile politice decât o criză politică de proporții, un moment de inflexiune în care să înțelegem mai clar tensiunile sociale, clivajele si conflictele politice care le însoțesc”,transmite directorul INSCOP Remus Ștefureac pe Facebook.
Topul valorilor umane la români
Topul valorilor umane în funcție de acordul total (intensitate ridicată) față de fiecare dintre cele 12 afirmații:
1. Prefer un trai modest, dar stabil, decât un trai prosper, dar incert – 73.6%
2. Credința este importantă pentru a avea o viață morală – 72.1%
3. Oamenii ar trebui să se descurce pe cont propriu, fără să depindă de alții – 63.0%
4. Poți reuși în viață prin muncă, fără pile și relații – 59.0%
5. Prea multă libertate duce la haos în societate – 57.4%
6. Merită să îți asumi riscuri pentru a avea succes – 53.3%
7. Majoritatea oamenilor încearcă să profite de ceilalți – 53.1%
8. Poți fi o persoană bună și fără religie – 52.1%
9. Binele societății este mai important decât succesul individual – 44.6%
10. Libertatea individuală este mai importantă decât regulile stabilite de stat – 41.6%
11. Societatea trebuie să se adapteze la vremuri noi, chiar dacă pierde tradiții – 31.8%
12. Este mai important să fii descurcăreț decât corect – 28.7%.
Așa cum se observă din procentele de mai sus, majoritatea românilor, 88,6%, preferă un trai modest, dar stabil, în locul unuia prosper, dar incert.
Polarizare între România tradițională și cea modernizată
Potrivit directorului INSCOP, niciun segment nu este „pur” ideologic. România nu este polarizată clasic, ci stratificată în funcție de combinații de valori, cu multă ambivalență. Prin urmare, clivajul politic/ideologic real în societatea românească este mai degrabă între Modernizare vs. Protecție, nu Stânga vs. Dreapta. Clivajul tradițional care nu mai are niciun fel de tracțiune reală la nivelul populației.
Cele mai mari diferențe de opinie apar între tineri și vârstnici, între persoanele cu educație superioară și cele cu studii primare, și între mediul urban mare și cel rural – ceea ce indică, potrivit autorilor barometrului, „o polarizare lentă între România tradițională și România modernizată”.
Screenshot
1. Societate percepută ca materialistă, dar cu aspirații morale diferite
Românii descriu societatea ca fiind dominată de bani și statut, însă propriile răspunsuri pe itemi normativi indică o aspirație clară spre moralitate, muncă și corectitudine. Rezultă o ruptură tipică societăților cu deficit de încredere, între percepția negativă despre ceilalți și auto-reprezentarea pozitivă.
2. Stabilitatea este valoarea latent dominantă
Dincolo de formulările explicite, răspunsurile converg către o preferință puternică pentru securitate, predictibilitate și evitarea riscului. Aceasta structurează atitudinile față de economie, libertate și schimbare socială. România apare ca o societate defensivă, nu aspiratională.
3. Individualism pragmatic, nu ideologic
Există susținere pentru autonomie personală (descurcare, responsabilitate individuală), dar aceasta nu este una liberală clasică, ci una de tip “te descurci pentru că nu te ajută sistemul”. Este un individualism de necesitate, nu de convingere.
4. Dualitatea libertate vs. ordine este nerezolvată
Românii susțin simultan libertatea individuală și ideea că prea multă libertate produce haos. Această coexistență indică un profil valoric ambivalent, predispus la acceptarea rapidă a măsurilor restrictive dacă sunt justificate prin stabilitate.
5. Meritocrația este o credință aspirațională, nu bazată pe experiență
Majoritatea cred că succesul se poate obține prin muncă, însă această credință coexistă cu percepția că oamenii profită unii de alții și că ”descurcăreala” este importantă. Avem o meritocrație idealizată, dar slab susținută de experiența socială.
6. Religia rămâne un pilon simbolic, dar nu exclusiv
Credința este puternic asociată cu moralitatea, însă există și acceptarea ideii că poți fi moral fără religie. Asta indică o tranziție de la religiozitate normativă la religiozitate culturală, mai ales în segmentele educate și urbane.
7. Modernizare acceptată condiționat
Datele arată deschidere către adaptare și schimbare, dar cu rezistență semnificativă legată de pierderea tradițiilor. România nu respinge modernitatea, dar o negociază, ceea ce indică un model de modernizare conservatoare, nu disruptivă.
8. Nivel ridicat de neîncredere socială generalizată
Percepția că majoritatea oamenilor încearcă să profite de ceilalți indică un nivel capital social scăzut în rândul românilor. Acest lucru explică preferința pentru stabilitate, reticența față de risc și atașamentul față de structuri de control.
9. Clivajele electorale sunt mai degrabă de intensitate decât de direcție
Diferențele între electoratele partidelor există, dar nu schimbă radical ierarhia valorilor. Electoratele mainstream (PSD, PNL) sunt mai orientate spre stabilitate și tradiție. Electoratul USR te mai deschis către schimbare și autonomie individuală. Electoratul AUR combină conservatorismul moral cu neîncrederea socială ridicată. Rezultă un sistem relativ omogen valoric, cu variații de accent, nu de paradigmă.
Screenshot
10. Clivajul real este socio-demografic: educație și vârstă
Cele mai consistente diferențe apar între tineri și vârstnici (mai multă deschidere, risc, autonomie în cazul tinerilor, respectiv mai multă preferință pentru stabilitate și ordine în cazul vârstnicilor). La fel de relevant este clivajul educație ridicată vs. educație scăzută (mai mult individualism liberal și relativizare a religiei în cazul persoanelor cu educație superioară, respectiv mai mult tradiționalism în cazul persoanelor cu educație primară). De asemenea, contează și clivajul urban mare care susține modernizarea vs. rural care are o apetență ridicată pentru valori conservatoare. Aceste clivaje indică o polarizare lentă între România tradițională și România modernizată, cu potențial de accentuare în timp.
Cele 5 tipologii ale românior
1. TRADIȚIONALIȘTII DEFENSIVI
Stabilitatea este absolut prioritară, ordinea socială prevalează asupra libertății, religia este fundament moral central, regulile neîncrederea în ceilalți este ridicată și rezistența la schimbare mare. Acest segment operează într-un univers perceput ca instabil și periculos. Valorile sunt organizate în jurul protecției și conservării. Acceptă ideea meritului, dar nu crede pe deplin în funcționarea corectă a sistemului. Este un segment social caracterizat prin vârstă ridicată, educație scăzută sau medie, provine din rural și urbanul mic și este suprareprezentat în electoratul partidelor tradiționale și conservatoare.
2. PRAGMATICII DE SUPRAVIEȚUIRE
Accentul pe ”descurcăreală” și adaptare, acceptarea competiției dure și a lipsei de corectitudine, neîncrederea foarte mare în ceilalți, individualismul de necesitate, căutarea stabilității percepută însă drept dificil de atins. Este segmentul care internalizează cel mai mult ideea că „regulile nu funcționează”. Sunt cetățeni care se bazează pe un cod de adaptare oportunistă la un sistem perceput ca nedrept, un segment în care se observă cea mai mare disonanță între valori declarate (corectitudine, muncă) și strategii percepute ca eficiente (descurcăreală). Din punctul de vedere al profilului socio-demografic, sunt persoane cu vârstă activă (30-59 de ani), cu educație medie, din urbanul mic și zonele periurbane, distribuiți relativ echilibrat în toate spectrele politice.
3. INDIVIDUALIȘTII ASPIRAȚIONALI
Credința puternică în merit și muncă, acceptarea riscului și a mobilității sociale, autonomie personală, relativizarea religiei și deschiderea către schimbare. Acest segment vede societatea ca imperfectă, dar reformabilă, fiind ancorat în narațiunea progresului personal. Pe de altă parte, sub presiune (crize), persoanele din acest segment pot migra rapid spre stabilitate și protecție. Profilul socio-demografic al acestui segment este format din tineri și adulți tineri, persoane cu educație medie și superioară, din urbanul mare.
4. COMUNITARIENII MORALI
Binele colectiv este central, moralitatea este importantă (adesea legată de religie, dar nu exclusiv), solidaritatea socială este o prioritate, libertatea trebuie echilibrată de responsabilitate, dar nivelul de încredere socială este moderat. Acest segment încearcă să reconcilieze individul cu comunitatea, fiind ghidat de etica echilibrului social, dar poate oscila între soluții de tip stat protector și responsabilitate individuală. Este un segment care acoperă vârste diverse, are educație medie și superioară, din urban și rural, și se regăsește la nivelul tuturor partidelor.
5. MODERAȚII AMBIVALENȚI
Acordul simultan cu valori aparent contradictorii, libertate, dar și ordine, tradiție, dar și modernizare, merit, dar și scepticism, nivel mediu de implicare și reflecție. Este un segment tipic pentru societăți în tranziție, care funcționează pe baza compromisului și a adaptării contextuale, putând fi mobilizat în direcții diferite. Este un segment care acoperă toate vârstele, are un nivel mediu de educație, din urbanul mic și mare, cu opțiuni politice volatile.
Datele Barometrului Informat.ro au fost culese în perioada 1-7 aprilie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
AUTORUL RECOMANDĂ
MAI MULT GANDUL.RO
