Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a declarat, vineri, că Românie pierde aproximativ 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3, din cauza jaloanelor neîndeplinite. Guvernul a avut timp din decembrie 2023 până în noiembrie 2025 să facă modificări și să le negocieze cu Comisia Europeană, dar rezultatele nu au venit.
Pierderea acestor bani vine în contextul în care „actualul guvern a renunțat la miliarde de euro disponibili sub forma unor împrumuturi la dobânzi foarte mici”, iar dacă „întârzierile continuă prin prisma unui management la fel de deficitar, putem ajunge la pierderi de miliarde de euro din întregul mecanism”, a declarat Negrescu.
Este „un plan scris în grabă, cu reforme insuficient pregătite, fără o legătură reală cu capacitatea administrativă a României și fără o asumare politică serioasă”, a adăugat vicepreședintele Parlamentului European, refuzând însă enumerarea partidelor care au scris PNRR-ul.
Reformele nu se fac sub presiune
El susține că guvernul încearcă, pe ultima sută de metri, să repare întârzierile, prin reforme făcute pe fugă, doar pentru a bifa la capitolul imagine, însă declarând că aceasta este o abordare greșită, deoarece reformele nu se fac sub presiune.
Coaliția pro-europeană s-a creat acum 10 luni pentru a salva acești bani europeni, dar rezultatele demonstrează eșecul actualei formule guvernamentale: bani pierduți, credibilitate afectată și investiții întârziate. „Cred că partidele pro-europene puteau și pot, încă, face lucrurile mai bine”, a adăugat Victor Negrescu.
România trebuie să fie fermă în negocierile pe buget
În negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene, el consideră că „România trebuie să fie fermă: nu putem accepta condiționarea fondurilor europene de reforme prost gândite și fără flexibilitate”.
România poate salva o parte din banii necheltuiți, folosind „mecanismul pe care l-am impus Comisiei Europene prin rapoartele și demersurile realizate la nivelul legislativului european. Țara noastră poate muta o parte din sumele necheltuite spre noi instrumente financiare, prin care să finanțăm proiectele deja începute, sau prin includerea unor proiecte cu dublă utilizare, care pot continua după termenul de august 2026”, a mai adăugat vicepreședintele Parlamentului European.
MAI MULT MEDIAFAX
