În data de 3 mai, jurnaliștii din întreaga lume sărbătoresc Ziua Mondială a Presei. Această zi – cunoscută și ca Ziua Internațională a Libertății Presei – a fost aleasă de Adunarea Generală a ONU în luna decembrie a anului 1993, pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, componentă fundamentală a drepturilor omului. Pentru România de astăzi, însă, această zi festivă a libertății presei se transformă, din păcate, într-un alt semnal de alarmă.
Organizația Reporteri Fără Frontiere (Reporters Sans Frontieres – RSF) a publicat Indicele Mondial al Libertății Presei pe anul 2025. România condusă de premierul Ilie Bolojan și de președintele Nicușor Dan suferă și la acest capitol.
„Tendințele autoritare sunt în creștere”
Informațiile publicate de RSF arată că presiunile politice asupra jurnalismului, în România, se intensifică.
- Tendințele autoritare sunt în creștere.
- Piața media din România este serios slăbită.
Tabloul general este unul al pesimismului pe termen lung, iar România se clasează abia pe locul 49 din 180 de țări și teritorii evaluate.
„Lipsa de transparență în ceea ce privește finanțarea mass-media”
Potrivit Organizației Reporteri Fără Frontiere, presa din România reprezintă un „peisaj mediatic divers”. Sunt demarate investigații de interes public, cu impact puternic, iar terenul este unul „fertil”.
Numai că tabloul inițial – optimist, la o primă vedere – primește tușe negative. În România, la nivel mass-media, există o lipsă de transparență în ceea ce privește finanțarea, iar încrederea în presă este „subminată”.
„România se mândrește cu un peisaj mediatic divers și relativ pluralist, oferind un teren fertil pentru investigații de interes public cu impact puternic. Însă lipsa de transparență în ceea ce privește finanțarea mass-media – în special în ceea ce privește fondurile publice ale partidelor politice – și dificultățile de pe piață subminează fiabilitatea informațiilor și încrederea în mass-media”, se precizează pe pagina organizației.
Presa din România, instrument de propagandă?
Potrivit Organizației Reporteri Fără Frontiere, piața mass-media din România este diversificată, dar fragmentat.
- Există numeroase canale TV și site-uri de știri a căror sustenabilitate este fragilă.
- Deciziile editoriale sunt adesea subordonate intereselor proprietarilor.
- Astfel, mass-media se transformă într-un instrument de propagandă.
„Independența mass-media suferă din cauza încercărilor de interferență politică. În special în ceea ce privește numirile șefilor posturilor publice de radio și televiziune și ale Consiliului Național al Audiovizualului.
- Partidele politice pot obține o acoperire mediatică favorabilă în schimbul unei finanțări media opace.
- Politicienii populiști au adoptat un discurs politic agresiv față de jurnaliști.
Alegerile prezidențiale din 2024 au fost anulate din cauza interferenței Rusiei în campania politică prin intermediul rețelelor de socializare”, se arată în raport.
„Amestecul procurorilor în activitatea jurnalistică echivalează cu hărțuire și ridică îngrijorări serioase”
În același Indice Mondial al Libertății Presei pe anul 2025 se mai avertizează că, în România, legislația care protejează libertatea presei și accesul la informații fiabile este insuficient aplicată.
Această legislație este aliniată la standardele europene, inclusiv la nivel constituțional, însă problemele apar și nu pot fi neglijate.
„Amestecul procurorilor în activitatea jurnalistică echivalează cu hărțuire și ridică îngrijorări serioase. Sistemul judiciar încearcă din ce în ce mai mult să preseze pentru a-și dezvălui sursele. Numărul proceselor abuzive (SLAPP) este în creștere, în timp ce hotărârile judecătorești nu respectă întotdeauna standardele libertății presei”, se ma arată în acest raport.
„Mecanismele de finanțare a mass-media sunt adesea opace, chiar corupte”
O principală problemă pe care o semnalează Organizația Reporteri Fără Fontiere în peisajul mediatic din România este mecanismul prin care mass-media este finanțată.
Cum companiile media depind de surse externe de finanțare, inclusiv subvenții, a devenit o practică „deturnarea” de fonduri publice către presă.
„Mecanismele de finanțare a mass-media sunt adesea opace, chiar corupte. Deși cele mai mari companii media reușesc să fie viabile din punct de vedere economic, majoritatea depind de surse externe de finanțare, inclusiv subvenții. Practica răspândită de a deturna fonduri publice către mass-media, într-un mod netransparent, distorsionează piața și subminează funcția de supraveghere a mass-media”, se mai menționează în același raport.
Siguranța jurnaliștilor, o problemă
Nu în ultimul rând, Organizația Reporteri Fără Frontiere atrage atenția că siguranța jurnaliștilor români rămâne un subiect de îngrijorare.
În contextul conflictului din Ucraina și altor războaie, jurnaliștii devin ținta amenințărilor și intimidării.
„Siguranța jurnaliștilor rămâne o problemă, deoarece aceștia sunt adesea ținta atacurilor, amenințărilor și intimidării. Supravegherea rămâne o problemă, serviciile de informații căutând o putere și o influență mai mari pe fundalul războiului din Ucraina și al altor conflicte internaționale”, se specifică în raport.
Primele locuri ale clasamentului, ocupate de Norvegia, Țările de Jos, Estonia, Danemarca și Suedia / Moldova, peste România
Indicele Mondial al Libertății Presei pe anul 2025 poziționează pe primele locuri într-un clasament al libertății presei Norvegia, Țările de Jos, Estonia, Danemarca și Suedia.
Republica Moldova ocupă locul 31 în acest clasament și devansează cu 18 poziții România.
„Moldova (locul 31) este încă singura țară din Europa de Est care se încadrează în categoria «satisfăcătoare» în ceea ce privește libertatea presei”, se arată în raportul RSF.
Situația este îngrijorătoare și în alte țări: „Jurnalismul este sufocat de discursul politic ostil”
Pentru prima dată în istoria Indexului RSF, peste jumătate din țările lumii se încadrează acum în categoriile „dificil” sau „foarte grav” în ceea ce privește libertatea presei.
În peste jumătate din țările și teritoriile lumii (52,2%), situația libertății presei este clasificată drept „dificilă” sau „foarte gravă”. Această categorie reprezenta o mică minoritate (13,7%) în 2002.
De când RSF a început să publice Indexul Mondial al Libertății Presei, cu 25 de ani în urmă, libertatea presei s-a deteriorat treptat. Jurnaliștii sunt în continuare uciși și închiși pentru munca lor. Tacticile care subminează libertatea presei evoluează.
„Jurnalismul este sufocat de discursul politic ostil față de reporteri, slăbit de o economie media șubred și înăbușit de legile folosite ca arme împotriva presei”, se mai arată în raportul RSF.
În 2002, 20% din populația lumii trăia într-o țară în care starea libertății presei era clasificată drept „bună”. Douăzeci și cinci de ani mai târziu, avertizează RSF, mai puțin de 1% din populația lumii trăiește într-o țară care se încadrează în această categorie.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Viktor Orban refuză aplicarea deciziei Curții Europene de Justiție, privind prezentarea conținutului LGBTQ în presă sau în școli
- Radu Oprea spune cum s-au risipit cele 200 de milioane de euro din PNRR. „Aceste declarații și alte stângăcii ne-au costat”
- Aproape 8 miliarde de euro a pierdut România de când “salvatorii” au preluat puterea. USR, care a scris PNRR în Guvernul Cîțu, nu l-a putut implementa când a revenit la conducere, în Guvernul Bolojan
- Petrișor Peiu acuză: Cine a cheltuit câteva milioane de euro ieri pentru a apăra decizia Oanei Gheorghiu de a ,,plasa” acțiunile Hidroelectrica și Romgaz către câteva fonduri alese de guvern?
- Scene revoltătoare în Ierusalim: o călugăriță franceză, atacată brutal pe stradă, în plină zi de un bărbat necunoscut
