Potrivit datelor aferente primului trimestru din 2026, prezentate luni de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetar s-a redus semnificativ, până la 21 de miliarde de lei, față de 43,6 miliarde lei în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 1,25% din PIB. Ca pondere în economie, deficitul a coborât la 1,03% din PIB, de la 2,28% în martie 2025.
Veniturile bugetare au crescut cu 12,3%, până la 158,76 miliarde lei, susținute în special de încasările din TVA, impozitul pe venit și taxele pe proprietate. În același timp, cheltuielile totale au scăzut nominal cu 2,8%, reflectând un control mai strict al utilizării resurselor publice.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că România se află pe o „traiectorie de stabilizare”, subliniind însă că menținerea acestor progrese depinde de un cadru economic și politic stabil.
„Rezultatele obținute în ultimele luni arată că măsurile de corecție încep să producă efecte și că România se află pe o traiectorie de stabilizare. Sunt progrese importante — reducerea deficitului, revenirea investițiilor și stabilizarea dezechilibrelor externe — însă aceste câștiguri rămân sensibile la evoluțiile interne. Menținerea unui cadru stabil și predictibil este esențială pentru a consolida aceste rezultate și pentru a evita riscurile asociate unei perioade de incertitudine”, a declarat ministrul.
Dezechilibrele externe se temperează, iar investițiile străine revin
Pe partea externă, deficitul de cont curent a continuat să crească în 2025, dar într-un ritm mult mai redus (3,4%, față de 34,4% în 2024), în timp ce deficitul comercial s-a diminuat ușor, cu 1,4%. Evoluțiile indică începutul unui proces de reechilibrare, pe fondul temperării consumului și al consolidării fiscale.
Un semnal important vine și din zona investițiilor străine directe, care au crescut cu peste 45% în 2025, până la aproximativ 8,1 miliarde euro, după doi ani de scăderi consecutive. Tendința pozitivă s-a menținut și în primele luni din 2026.
În ceea ce privește investițiile publice, datele arată o schimbare de structură. Finanțările din fonduri europene și PNRR au crescut cu circa 12,7%, în timp ce investițiile din surse naționale s-au redus semnificativ, pe fondul plăților excepționale efectuate în 2025 și al întârzierilor bugetare de la începutul anului.
Per ansamblu, autoritățile apreciază că modelul economic începe să se reorienteze de la consum alimentat de deficit către investiții, producție și utilizarea fondurilor europene, o schimbare considerată esențială pentru o creștere sustenabilă.
Ministerul Finanțelor avertizează însă că aceste progrese rămân sensibile la evoluțiile interne și externe, subliniind importanța continuării reformelor și a menținerii stabilității economice pentru consolidarea tendinței de echilibrare.
MAI MULT MEDIAFAX
