Istoria moțiunilor de cenzură: Ce premieri au picat și ce s-a ales de ei

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan readuce în prim-plan istoria guvernelor căzute în Parlament. Dacă va fi adoptată, moțiunea de marți l-ar putea plasa pe Ilie Bolojan pe lista premierilor demiși prin votul Parlamentului, alături de Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu, Sorin Grindeanu, Viorica Dăncilă, Ludovic Orban și Florin Cîțu.

Istoria moțiunilor de cenzură din România

În România, de la Revoluție și până în prezent, a existat un număr de 51 de moțiuni de cenzură. Prima încercare de a da jos un guvern a avut loc în data de 14 martie 1993, împotriva Guvernului Nicolae Văcăroiu, în timp ce cea mai recentă încercare va avea loc marți, împotriva Guvernului Bolojan.

Demiterea Guvernului Boc

Prima moțiune de cenzură aprobată vreodată în România a fost la data de 13 octombrie 2009, când Guvernul Boc a devenit primul din istoria post-decembristă demis printr-o astfel de procedură. Moțiunea, intitulată „11 împotriva României”, a înregistrat 254 de voturi „pentru” și 176 de voturi „împotrivă”, fiind depusă de senatori și deputați PNL, UDMR și PSD. Emil Boc a rămas, însă, premier interimar, până în luna decembrie a aceluiași an, când a preluat din nou atribuțiile depline, după ce Guvernul Boc 2 a fost validat.

Demiterea Guvernului Ungureanu

Cea de a doua moțiune de cenzură aprobată a fost la data de 18 aprilie 2012, împotriva Guvernului Mihai Răzvan Ungureanu. Moțiunea, intitulată „Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!”, a înregistrat 235 de voturi „pentru” și 9 voturi „împotrivă”, fiind depusă de deputați și senatori PNL și PSD.

Demiterea Guvernului Grindeanu

A treia moțiune de cenzură aprobată a fost la data de 21 iunie 2017, când a fost demis Guvernul Grindeanu. Moțiunea , intitulată „România nu poate fi confiscată! Apărăm democraţia şi votul românilor!”, a înregistrat 241 de voturi „pentru” și 10 voturi „împotrivă”, fiind semnată de deputați și senatori ai PSD și ALDE. Astfel, demiterea Guvernului Grindeanu a devenit și primul Guvern demis de propriul partid.

Demiterea Guvernului Dăncilă

A patra moțiune de cenzură aprobată a fost la data de 10 octombrie 2019, când a fost demis Guvernul Dăncilă. Moțiunea, intitulată „Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!” a înregistrat 238 de voturi „pentru” și 4 voturi „împotrivă”, fiind semnată de deputați și senatori ai PSD, PNL, USR, UDMR, PMP, minorități, PRO România și neafiliați.

Demiterea Guvernului Orban

În următorul an, are loc cea de a cincea moțiune de cenzură, împotriva Guvernului Ludovic Orban, la data de 5 februarie 2020. Intitulată „Guvernul ORBAN/PNL – privatizarea democraţiei româneşti”, moțiunea a înregistrat 261 de voturi „pentru” și 139 de voturi „împotrivă”, fiind votată de senatori și deputați ai PSD, UDMR, PRO România și neafiliați. Ludovic Orban a reușit, însă, obținerea un nou mandat, pe 14 martie 2020.

Demiterea Guvernului Cîțu

La data de 28 septembrie 2021 a fost înregistrată ultima moțiune de cenzură, care cerea demiterea premierului Florin Cîțu. Moțiunea, intitulată „STOP sărăciei, scumpirilor şi penalilor! JOS GUVERNUL CÎȚU!”, a fost votată la data de 5 octombrie 2021, înregistrând 281 de voturi „pentru”., fiind votată de deputați și senatori ai PSD.

Ce a urmat pentru premierii demiși

• Emil Boc: după alegerile din 2009, când Traian Băsescu a obținut un nou mandat ca președinte, Emil Boc a fost numit din nou premier. În mai 2011, a fost reales ca preşedinte al Partidului Democrat Liberal, urmând să își depună mandatul din funcție în 2012. Încă din anul 2004, el este primar în Cluj-Napoca;
• Mihai Răzvan Ungureanu: după demitere, a fost director al Serviciului de Informații Externe al României, în perioada 2015-2016;
• Sorin Grindeanu: după demitere, a devenit președintele ANCOM, până în anul 2020. În august 2020, a devenit prim-vicepreședinte al PSD, iar din decembrie 2020 Grindeanu a revenit ca deputat PSD în Parlament, membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională și membru al Comisiei pentru afaceri europene. În prezent, este liderul PSD;
• Viorica Dăncilă: în 2021 a primit o funcţie în cadrul BNR, de la guvernatorul Mugur Isărescu. În aprilie 2024, Dăncilă a fost aleasă preşedintele Partidului „Naţiune Oameni Împreună – Noi”;
• Ludovic Orban: a fost propus din nou premier, de către Klaus Iohannis, la data de 13 martie 2020 și a renunțat la funcție în luna decembrie a aceluiaș an. În aceeași lună, a fost ales președinte al Camerei Deputaților. Din octombrie până în noiembrie 2025 Orban a fost consilier al președintelui Nicusor Dan pentru probleme interne;
• Florin Cîțu: la data de 26 noiembrie 2021, a fost votat în funcția de președinte al Senatului și a demisionat din funcție în următorul an.

Bolojan nu ar putea fi numit premier, imediat după

În contextul în care Bolojan este demis prin moțiune de cenzură, nu mai poate fi desemnat premier. Precedentul juridic este Decizia CCR nr. 85/2020, pronunțată după ce Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban premier, la scurt timp după ce Guvernul Orban fusese demis în Parlament prin moțiune de cenzură. Curtea Constituțională a stabilit, atunci, că desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru trebuie să urmărească formarea unei majorități parlamentare, nu ignorarea efectelor moțiunii de cenzură. În motivare, CCR a arătat că desemnarea aceleiași persoane demisă de Parlament poate „anihila rolul constituțional al Parlamentului” și poate încălca principiul cooperării loiale între instituțiile statului.