Ingrid Honkala, în vârstă de 55 de ani, oceanograf care a lucrat cu NASA, a declarat că a avut experiențe de tip „aproape de moarte” la vârstele de 2, 25 și 52 de ani, relatează Dailymail.
Deși fiecare incident s-a desfășurat diferit, ea spune că rezultatul a fost identic: a intrat într-o stare stranie de calm total, fără frică, fără percepția timpului și cu senzația de separare de propriul corp.
Honkala a descris această stare ca pe o „conștiință pură”, scufundată într-o formă vastă de conștiință interconectată, plină de lumină, claritate și pace.
Ea susține că nu a fost o halucinație trecătoare, ci o experiență constantă la care a revenit de fiecare dată când s-a aflat în apropierea morții.
Cercetătoarea crede acum că aceste momente i-au oferit o privire asupra a ceea ce ar putea exista dincolo de viața umană, punând sub semnul întrebării ideea că nu mai există conștiință după oprirea corpului.
Prima întâlnire cu moartea
Afirmațiile ei, aflate la granița dintre știință și spiritualitate, au declanșat deja dezbateri despre ce se întâmplă cu adevărat atunci când murim.
Și, în ciuda scepticismului, ea insistă că experiențele au fost mai reale decât orice altceva trăit în lumea fizică.
Honkala spune că prima experiență de acest tip a avut loc când avea doar 2 ani, după ce a căzut într-un rezervor cu apă înghețată la locuința ei din Bogotá, Columbia.
Ea își amintește șocul inițial și panica de a nu mai putea respira, înainte ca totul să se schimbe brusc.
„În loc de frică, a venit un calm profund peste mine. Panica a dispărut și a fost înlocuită de un sentiment copleșitor de pace și liniște”, a declarat ea pentru Jam Press.
Ea descrie momentul ca și cum conștiința ei s-ar fi separat de corp, permițându-i să se vadă pe sine plutind fără viață în apă.
„În acel moment nu mai simțeam că sunt un copil într-un corp, ci o conștiință pură, un câmp de conștiență și lumină”, a spus Honkala.
Potrivit acesteia, timpul a dispărut complet, la fel și frica, gândurile și chiar sentimentul de individualitate. În schimb, a simțit o conexiune totală cu tot ce o înconjura.
„Era ca și cum aș fi fost cufundată într-o inteligență vastă, plină de iubire, claritate și pace”, a explicat ea.
Într-unul dintre cele mai extraordinare detalii ale relatării, Honkala susține că și-a putut vedea mama la câteva străzi distanță și că a reușit cumva să comunice cu ea fără cuvinte.
Mama ei ar fi ajuns ulterior acasă în grabă și și-ar fi găsit fiica inconștientă în apă, un detaliu care, spune Honkala, corespundea cu ceea ce văzuse în timpul experienței.
Incidentul, spune ea, i-a schimbat viața pentru totdeauna. „Din acel moment nu mi-am mai temut moartea”, a spus ea.
Starea de conștiință liniștită dincolo de corpul fizic
Honkala a mai avut încă două experiențe de acest tip mai târziu în viață, una în urma unui accident de motocicletă la 25 de ani și alta la 52 de ani, când tensiunea i-a scăzut în timpul unei operații.
În ciuda circumstanțelor diferite, ea spune că a ajuns de fiecare dată în același loc. De fiecare dată, susține ea, a intrat în aceeași stare de conștiință liniștită, dincolo de corpul fizic.
Deși mulți oameni de știință afirmă că experiențele de tip „aproape de moarte” sunt rezultatul activității cerebrale în condiții de stres extrem, Honkala crede că ele indică ceva mult mai profund.
„Aceste experiențe mi-au transformat înțelegerea asupra vieții însăși”, a spus ea. „În loc să ne vedem ca indivizi separați care luptă pentru supraviețuire, am început să înțeleg că putem fi expresii ale conștiinței care experimentează viața printr-o formă fizică.”
Ea consideră acum că moartea nu este sfârșitul, ci o tranziție. „Din această perspectivă, moartea nu pare sfârșitul existenței, ci mai degrabă o tranziție în continuitatea conștiinței”, a spus ea.
În ciuda acestor afirmații extraordinare, Honkala a continuat o carieră științifică de succes.
A obținut un doctorat în științe marine și a lucrat în cercetare de mediu, inclusiv colaborări cu NASA și Marina SUA, adăugând că experiențele sale de tip „aproape de moarte” i-au alimentat dorința de a înțelege realitatea prin știință.
„Am vrut să înțeleg natura realității prin observație și cercetare”, a explicat ea.
Deși și-a păstrat experiențele în mare parte private timp de ani de zile, ea crede acum că știința și spiritualitatea nu se exclud. În schimb, susține că ar putea explora aceleași întrebări nerezolvate din perspective diferite.
Cartea ei viitoare, „Dying to See the Light: A Scientist’s Guide to Reawakening”, explorează mai în profunzime experiențele sale și ce ar putea însemna ele pentru înțelegerea conștiinței.
MAI MULT MEDIAFAX
