Comunele care bat orașele mari la bani: localități mici ajung la peste 13.000 lei pe locuitor

În România, nu toate comunele sărace sunt mici și nu toate localitățile bogate sunt orașe. Un raport realizat la nivelul Guvernului arată o imagine surprinzătoare a administrației locale: unele comune cu populație redusă generează venituri de peste 10.000 de lei pe locuitor, în timp ce localități cu mii sau chiar zeci de mii de oameni abia ajung la câteva sute de lei pe cap de locuitor.

Ce înseamnă „venituri generate în comunitate”

Raportul analizează veniturile generate local la nivel de unitate administrativ-teritorială. Acestea includ:

• impozite pe proprietate;
• taxe locale;
• redevențe;
• chirii;
• venituri din prestări de servicii;
• amenzi;
• cota defalcată directă din impozitul pe venit.

Nu sunt incluse în acest indicator veniturile din vânzări de active, fondurile europene sau subvențiile de la bugetul de stat pentru investiții.

Cu alte cuvinte, indicatorul arată cât poate produce o comunitate din propria bază economică și fiscală, fără să fie luate în calcul finanțările externe sau transferurile pentru investiții.

Comune mici care depășesc pragul de 10.000 lei pe locuitor

Una dintre cele mai importante concluzii ale raportului este că mărimea localității nu garantează automat venituri locale ridicate. Dimpotrivă, unele comune mici ajung să aibă venituri pe cap de locuitor mai mari decât multe orașe sau municipii.

Potrivit raportului, comuna Frecăței, din județul Brăila, a ajuns la 13.632 lei pe locuitor venituri generate în comunitate. Este una dintre cele mai ridicate valori menționate în analiză.

Un alt exemplu este Sfântu Gheorghe, din județul Tulcea, cu 10.603 lei pe locuitor. Localitatea se află într-o zonă cu potențial turistic și specific economic aparte, ceea ce poate influența nivelul veniturilor locale.

În județul Cluj, comuna Jucu a ajuns la 10.224 lei pe locuitor, ceea ce reflectă dinamica economică puternică a localității, conectarea la zona metropolitană Cluj și prezența activităților economice importante.

Periurbanul bogat: Ghimbav și Otopeni

Raportul evidențiază și localități periurbane dezvoltate, aflate în apropierea unor centre economice mari. Acestea beneficiază de investiții private, parcuri industriale, dezvoltări imobiliare și o populație activă cu venituri peste medie.

Ghimbav, din județul Brașov, a înregistrat 9.224 lei pe locuitor venituri generate în comunitate. Localitatea beneficiază de poziționarea lângă Brașov, de dezvoltare industrială și de conectarea la o zonă urbană funcțională puternică.

Otopeni, din județul Ilfov, a ajuns la 8.955 lei pe locuitor, susținut de apropierea de București, de activitatea economică din jurul aeroportului și de dezvoltarea rezidențială și comercială din zona metropolitană.

Aceste exemple arată că localitățile din jurul marilor orașe pot deveni adevărate centre de venituri locale, chiar dacă administrativ nu sunt municipii mari.

Localități mari, dar cu venituri locale foarte mici

La polul opus, raportul menționează localități cu populații semnificative, dar cu venituri locale foarte reduse pe cap de locuitor.

Bărbulești, din județul Ialomița, a generat doar 150 lei pe locuitor venituri locale. Slobozia Bradului, din județul Vrancea, a ajuns la 265 lei pe locuitor, iar Lipovu, din județul Dolj, la 271 lei pe locuitor.

Aceste valori arată o capacitate fiscală redusă și o dependență puternică de transferurile de la bugetul de stat. În astfel de localități, veniturile generate local sunt insuficiente pentru a susține servicii publice moderne, investiții sau proiecte de dezvoltare fără sprijin extern.

Impozitele pe proprietate arată aceeași ruptură

Diferențele sunt vizibile și la nivelul veniturilor din impozite pe proprietate. Acestea includ impozitele pe clădiri și terenuri și reprezintă una dintre cele mai importante taxe aflate direct la dispoziția administrațiilor locale.

Raportul arată că Cernavodă, din județul Constanța, a avut cel mai mare venit per capita din impozite pe proprietate dintre exemplele menționate: 6.415 lei pe locuitor.

Un alt exemplu este Predeal, din județul Brașov, localitate turistică, unde veniturile din impozite pe proprietate au ajuns la 2.334 lei pe locuitor.

În zona comunelor mici cu valori ridicate, raportul menționează Vulturu, din județul Constanța, cu 5.079 lei pe locuitor din impozite pe proprietate, și Frecăței, din județul Brăila, cu 3.009 lei pe locuitor.

La celălalt capăt se află comune cu populație numeroasă, dar cu venituri foarte mici din impozite pe proprietate. Bărbulești, din județul Ialomița, a colectat doar 70 lei pe locuitor, iar Slobozia Bradului, din județul Vrancea, 73 lei pe locuitor.

De ce unele comune mici sunt „bogate” pe hârtie

Raportul arată că veniturile mari pe locuitor în comune mici pot avea mai multe explicații. În unele cazuri, localitatea are o bază economică puternică raportată la populație. Aceasta poate însemna parcuri industriale, activități energetice, concesiuni, active turistice, porturi, terenuri valoroase sau operatori economici importanți.

În alte cazuri, valoarea ridicată pe cap de locuitor apare pentru că populația rezidentă este mică, iar câteva surse importante de venit ridică puternic media locală.

De aceea, venitul per capita nu arată întotdeauna cât de bogați sunt locuitorii, ci mai ales cât de mare este baza fiscală a localității în raport cu populația rezidentă.

De ce unele localități mari colectează foarte puțin

În cazul localităților cu venituri locale reduse, raportul indică mai multe cauze posibile:

• venituri scăzute ale populației;
• puține locuri de muncă în economia formală;
• bază economică locală slabă;
• puține proprietăți valoroase ale operatorilor economici;
• cote de impozitare menținute la niveluri mici;
• scutiri extinse;
• inventare neactualizate ale proprietăților;
• capacitate administrativă redusă de colectare;
• mobilizare slabă în urmărirea creanțelor.

Astfel, diferențele dintre localități nu reflectă doar economia locală, ci și felul în care administrațiile își gestionează baza fiscală.

Vestul, centrul și Dobrogea stau mai bine decât sudul și estul

Raportul arată că localitățile cu venituri mai ridicate tind să fie concentrate în interiorul sau în apropierea zonelor urbane funcționale. Acestea sunt zone în care există activitate economică mai intensă, locuri de muncă mai bine plătite și proprietăți cu valoare fiscală mai mare.

Zonele cu rezultate mai bune apar mai frecvent în vestul țării, centrul țării, Dobrogea și în jurul marilor orașe.

În schimb, multe localități cu venituri reduse se află în Moldova, Oltenia și sudul Munteniei, unde baza economică este mai slabă, iar dependența de sumele primite de la bugetul de stat este mai mare.

Autonomia locală depinde de veniturile proprii

Diferențele sunt importante pentru că veniturile locale proprii dau administrațiilor libertate de decizie. O primărie care generează venituri importante în comunitate poate planifica investiții, poate susține servicii publice și poate cofinanța proiecte europene sau guvernamentale.

În schimb, o localitate care generează foarte puține venituri locale depinde de sume defalcate, subvenții și programe naționale. Această dependență limitează autonomia administrativă și capacitatea de planificare pe termen lung.

Raportul arată că, la nivel național, ponderea veniturilor asupra cărora administrația locală are libertate de alocare este sub 50%. Acest lucru înseamnă că multe administrații locale funcționează cu un spațiu bugetar limitat și cu o dependență ridicată de deciziile de la centru.

Top exemple de localități cu venituri mari generate în comunitate

Exemple de localități cu venituri foarte mici generate în comunitate

Exemple de venituri mari din impozite pe proprietate

Exemple de venituri mici din impozite pe proprietate