Centralele pe gaze naturale în cogenerare încep a juca un rol foarte important în sistemul energetic românesc, pentru industrie și pentru echilibrul rețelei electrice. Asta – într-un moment în care țara noastră trebuie să gestioneze simultan creșterea rapidă a capacităților regenerabile, închiderea treptată a unor grupuri pe cărbune, precum și modernizarea infrastructurii vechi de termoficare, scrie Mediafax.
Astfel, centrala de cogenerare a Rompetrol Energy de pe platforma Petromidia a produs, în doar primele patru luni ale anului, circa 180.000 de MWh de energie electrică. Circa un sfert din această cantitate a fost livrată în Sistemul Energetic Național (SEN), conform datelor prezentate de KMG International, grupul care deține Rompetrol.
Valoarea energiei transferate în sistem depășește suma de șase milioane de dolari.
Totodată, în parallel, centrala a produs și circa 300.000 de tone de abur tehnologic, necesar pentru funcționarea rafinăriei Petromidia Năvodari.
„Centrala de cogenerare reprezintă un pilon esenţial de stabilitate atât pentru rafinăria Petromidia, cât şi pentru Sistemul Energetic Naţional, contribuind decisiv la echilibrarea reţelei din Dobrogea”, a declarat Boris Bucur, directorul general al Rompetrol Energy”, conform sursei citate.
Petromidia, un exemplu pentru noua generație de centrale pe gaz
Proiectul Petromidia oferă o imagine mai amplă asupra direcției în care încearcă să se transforme sectorul energetic local: mai puțin cărbune, mai multe regenerabile și un număr mai mare de centrale flexibile pe gaz, ce pot stabiliza rețeaua atunci când producția din surse eoliene sau fotovoltaice fluctuează puternic.
De ce devin importante centralele în cogenerare
Cogenerarea presupune producerea simultană de energie electrică și energie termică, adică apă caldă, căldură sau abur industrial, utilizând același combustibil. Acest lucru înseamnă o utilizare mai eficientă a gazului natural și pierderi energetice mai reduse, spre comparație cu centralele clasice care produc doar electricitate.
La Petromidia, energia termică este folosită sub formă de abur tehnologic pentru procesele rafinăriei. În situația CET-urilor urbane, cogenerarea este utilizată pentru alimentarea sistemelor centralizate de încălzire.
Modelul se consideră una dintre soluțiile de tranziție dintre vechiul sistem energetic bazat pe cărbune și noua structură dominată de regenerabile și tehnologii cu emisii reduse.
Gazul natural rămâne un combustibil fosil, dar emisiile lui sunt mult mai mici decât cele generate de cărbune, iar centralele moderne pe gaz pot să funcționeze mult mai flexibil decât grupurile termo clasice.
Prin urmare, diferența devine important, în special într-un sistem energetic care depinde tot mai mult de vreme.
Ce se întâmplă cu SEN
În ultimii ani, țara noastră a adăugat rapid noi capacități fotovoltaice și eoliene. În anumite intervale, producția de energie solară ajunge să domine mixul energetic, iar România exportă masiv electricitate. Dar o problemă reală apare când condițiile meteo se schimbă brusc, iar în lipsa vântului sau după apus, producția regenerabilă scade rapid, motiv pentru care sistemul trebuie compensat aproape instantaneu prin alte surse de energie.
Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă, unul dintre cele mai importante grupuri energetice ale țării, a fost deconectată automat la începutul săptămânii, după o defecțiune în partea clasică a instalației. Datele Transelectrica indică faptul că repornirea este programată abia în weekend. Totodată, Unitatea 1 intră într-o oprire programată de două luni începând din 10 mai.
Cum multe grupuri termo sunt și ele indisponibile, sistemul energetic ajunge să depindă într-o măsură mai mare de hidrocentrale, de producția fotovoltaică și de capacitățile flexibile rămase disponibile, iar în perioadele fără soare, centralele pe cărbune iar printre principalii producători de energie ai țării.
Este și unul dintre motivele pentru care centralele moderne pe gaz sunt considerate tot mai importante în arhitectura viitorului SEN.
În plus, centralele moderne pe gaz pot fi pornite rapid și pot ajunge la capacitate ridicată în doar câteva minute, iar acest beneficiu le transformă într-un instrument important de reglaj pentru rețea.
Diferențe între proiectele blocate și cele care ajung în exploatare
Cazul Petromidia devine relevant, iar centrala de cogenerare dezvoltată de Rompetrol a intrat deja în operare și livrează energie în SEN.
Centrala utilizează turbine Siemens SGT-750, alimentate cu un amestec de gaz natural și gaz de rafinărie. KMG International afirmă că folosirea acestor echipamente reprezintă o premieră pentru sectorul energetic românesc.
Producția de energie electrică de la Petromidia a început în primăvara anului 2025, iar din toamnă centrala a început să furnizeze simultan energie electrică și abur tehnologic, după intrarea în funcțiune a cazanelor recuperatoare.
Proiectul a fost dezvoltat prin Rompetrol Energy, iar investiția a fost susținută prin Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român.
În sectorul energetic, diferența dintre un proiect funcțional și unul întârziat ani întregi ține, mai ales, de de ritmul autorizărilor, structura finanțării, complexitatea contractelor și capacitatea de implementare.
Nu în ultimul rând, extinderea centralelor moderne pe gaz în cogenerare ar putea schimba semnificativ modul în care funcționează Sistemul Energetic Național.
Centralele flexibile pe gaz ar crește stabilitatea rețelei într-un sistem care depinde tot mai mult de producția regenerabilă și ar permite modernizarea sistemelor de termoficare urbană, multe dintre ele bazate încă pe infrastructură veche, cu pierderi majore și costuri ridicate. Ar putea reduce treptat dependența de grupurile vechi pe cărbune, care au costuri mari de operare și emisii ridicate.
Așadar, pentru România, miza următorilor ani nu va mai fi numai construirea de noi capacități de producție, ci și capacitatea sistemului energetic de a reacționa rapid într-o rețea tot mai imprevizibilă, motiv pentru care, centralele moderne pe gaz în cogenerare încep să fie privite drept una dintre piesele-cheie ale tranziției energetice.
Autorul recomandă:
MAI MULT GANDUL.RO
