Daniel Dăianu: România a ajuns la circa 80% din media UE la venitul pe locuitor
Președintele Consiliului Fiscal a declarat la emisiunea „OFF The Record” că statul trebuie să reducă diferențele mari de dezvoltare pentru a limita migrația internă și externă.
„Un stat trebuie să aibă în vedere dacă există resurse să atenueze diferențele foarte mari de dezvoltare. Pentru că dacă nu are loc o atenuare a discrepanțelor de dezvoltare, ce vom avea? Vom avea nu numai migrație internă, deci oamenii vor încerca să plece acolo unde pot câștiga”, a spus Dăianu.
Acesta a afirmat că migrația externă a românilor a fost determinată de diferențele economice față de statele dezvoltate din vestul Europei.
„Oamenii pleacă din țară, din România, au plecat deoarece erau mari diferențe între România și țările vestice”, a declarat președintele Consiliului Fiscal.
Daniel Dăianu a subliniat că decalajele economice dintre România și media Uniunii Europene s-au redus puternic în ultimele decenii.
„Dacă acum 25 de ani venitul pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare era în jur de 20-23% din media Uniunii Europene, acum am ajuns la în jur de 80% din media Uniunii Europene. Și am depășit țări din Uniunea Europeană la venitul pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare”, a spus el.
Daniel Dăianu: o inflație ridicată ajută bugetul
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a declarat că autoritățile au cheltuit integral veniturile suplimentare generate de inflația ridicată din ultimii ani, începând din 2020, în loc să reducă deficitul bugetar.
„Inflația a crescut foarte mult atunci. Și o inflație ridicată ajută bugetul. De ce? Pentru că veniturile nominale cresc, iar cheltuielile nominale rămân aceleași”, a spus Dăianu.
„Dacă ar fi existat înțelepciunea de a nu cheltui tot suplimentul de venituri fiscale rezultat din șocul inflaționist… Totul s-a cheltuit”, a declarat președintele Consiliului Fiscal.
Daniel Dăianu a atras atenția asupra evoluției deficitului bugetar din ultimii ani.
„Și în 2023 am avut un deficit în jur de 6-6,3% din PIB. Și în 2024, vă dați dumneavoastră seama, am ajuns cu deficitul la peste 9%. Dom’le, eu înțeleg, an electoral. Dar nu poți să te joci cu finanțele publice”, a afirmat el.
Președintele Consiliului Fiscal a făcut diferența între cheltuielile excepționale generate de situații de criză și majorările permanente de cheltuieli bugetare.
„Există o cheltuială masivă într-un an. Poate fi prelungită această cheltuială, dar nu este permanentă. Este o situație excepțională. Dar au fost mărite cheltuieli permanente. Cu salarii, cu pensiile”, a declarat Dăianu.
Daniel Dăianu: Noi am atras atenția. Am spus că nu mergem în direcția bună
Daniel Dăianu a afirmat că există o tendință constantă a politicienilor de a utiliza guvernarea pentru consolidarea propriei puteri.
„Există această tentație a politicienilor, atunci când conduc un guvern, să folosească guvernarea pentru a se menține la putere. Totdeauna există această tentație”, a declarat președintele Consiliului Fiscal.
„Sunt foarte puțini cei care intră în politică pentru că ei consideră că așa fac bine comunității. Foarte mulți intră în politică pentru rente, pentru a urca pe scara socială”, a afirmat el.
Daniel Dăianu a precizat că instituția pe care o conduce a transmis avertismente repetate privind deteriorarea situației bugetare. „Consiliul a avut relații, să spunem, corecte cu Ministerul de Finanțe. Eu am avut discuții și cu premierii care s-au perindat. Noi am atras atenția. Am spus că nu mergem în direcția bună”, a spus acesta.
Potrivit președintelui Consiliului Fiscal, suspendarea regulilor fiscale europene în perioada pandemiei și a crizei energetice nu justifica menținerea unor deficite ridicate după depășirea șocurilor economice.
„Una este să ai un deficit bugetar de 2%, 3% sau chiar 4% din PIB și altceva să ai deficite peste 6% și mai târziu să ajungi la peste 9% din PIB, așa cum s-a întâmplat în 2024”, a declarat Dăianu.
Daniel Dăianu: „Criza politică putea să fie evitată”
„Criza politică putea să fie evitată. Asta este părerea mea. Acești oameni responsabili care au pornit la drum, având în vedere problematică, economică, foarte dificilă, faptul că avem deficite bugetare care ilustrau că de ani de zile România trăia peste posibilități”, a declarat președintle Consiliului Fiscal.
„Sunt patru partide, plus minoritățile. Două dintre partide aveau programe cu viziuni considerabil diferite. Mă gândesc că această înțelegere a pornit de la necesitatea de a corecta marile deficite. De a ataca, de fapt, marea problemă a economiei românești”, a spus el.
Acesta a afirmat că, în cadrul coaliției, ar fi trebuit să existe mecanisme mai eficiente pentru gestionarea neînțelegerilor dintre partide.
„Cei mai mulți cetățeni nu sunt mulțumiți de gradul de corupție, de funcționarea administrației publice, centrale și locale, de cât de eficientă este lupta contra infracționalității, evaziunea foarte mare fiscală, optimizările fiscale”, a afirmat președintele Consiliului Fiscal.
Știrea inițială: Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, este invitatul ediției de vineri a emisiunii „OFF The Record”, difuzată de la ora 13:00, în exclusivitate pe Mediafax.
În cadrul emisiunii vor fi abordate teme precum instabilitatea politică și impactul acesteia asupra economiei, costurile împrumuturilor României, evoluția inflației și riscurile generate de dezechilibrele bugetare.
Discuția vizează și absorbția fondurilor din PNRR, prețurile ridicate la energie, reformele economice promovate în ultimii ani și șocurile externe care pot afecta economia României.
Daniel Dăianu conduce Consiliul Fiscal din 2019. Instituția are rolul de a analiza politicile fiscal-bugetare și sustenabilitatea finanțelor publice ale României.
Economist și academician, Dăianu a fost ministru al Finanțelor și membru în conducerea BNR.
MAI MULT MEDIAFAX
