„Consiliul a avut relații corecte cu Ministerul de Finanțe. Eu am avut discuții și cu premierii (…) și am atras atenția. Am spus că nu mergem în direcția bună. Și că deficitele, chiar și atunci când au fost suspendate regulile fiscale în Uniune, din cauza Coronavirusului, după aceea șocul energetic, am spus că suspendarea regulilor fiscale nu înseamnă că nu va trebui să ne ocupăm de deficitele bugetare. Spun că una este să ai un deficit bugetar de 2% sau 3, chiar 4% din PIB și altceva să ai deficite peste 6% și mai târziu să ajungi la peste 9% din PIB, așa cum s-a întâmplat în 2024”, a declarat Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.
Deficit bugetar de peste 9% în vremea Covidului
Acesta a precizat că România a avut un deficit bugetar de peste 9% în vremea Covidului. Atunci, deficitul a ajuns la acel nivel întrucât economia ce fusese închisă parțial a însemnat și venituri fiscale mult mai joase. În plus, guvernul a fost obligat să ajute companii și cetățeni.
„Dar când tu erai deja în procedură de deficit excesiv, deci din anii premergători COVID-ului, vă dați seama ce s-a întâmplat la noi. Și nici măcar nu a existat înțelepciunea sau luciditatea ca după ce a trecut acest șoc al Coronavirusului, după ce a trecut șocul energetic, să ne ducem cu deficitul în jos”, spune Dăianu.
Președintele Consiliului Fiscal afirmă că și la începutul invaziei în Ucraina, țara noastră a avut un șoc energetic iar inflația a crescut mult, precizând că inflația a ajutat bugetul.
„Veniturile nominale cresc, iar cheltuielile rămân aceleași. Chiar dacă au mai crescut puțin cheltuielile, deoarece a trebuit să fie ajutată populația – dar una peste alta, bugetul ăla ar fi fost afectat în mod pozitiv, dacă ar fi existat înțelepciunea de a nu cheltui tot suplimentul de venituri fiscale rezultat din șocul inflaționist”, spune Dăianu.
Cheltuielile permanente au crescut
Acesta a precizat că sumele care au crescut au fost cele plătite pentru cheltuieli permanente, cum ar fi salariile, pensiile – deși spune că aici creșterea era justificată de „metehnele” sistemul de pensii.
Întrebat dacă un ministru de finanțe ar fi vinovat despre această adâncire a deficitului, de la peste 6% la peste 9%, invitatul a precizat că nu poate judeca oamenii, însă dacă un ministru de Finanțe care își respectă rolul de gardian al finanțelor publice, dacă nu vede că este ascultat, trebuie să își dea demisia.
„Deci Ministrul de Finanțe trebuie să fie acel «Cerber» care să se gândească la faptul că nu te joci cu finanțele publice”, afirmă Dăianu.
Ce au greșit guvernele în ultimii ani?
Acesta precizează că România a avut ani cu execuții bugetare mai bune, dar și „foarte relaxate”. Președintele Consiliului fiscal afirmă că au existat două nereguli în modul în care au fost construite bugetele în ultimii 10-15 ani.
„În primul rând, n-au avut în vedere că acest 3% din PIB într-adevăr este o țintă și este bine să nu fim departe în sus de această țintă; dar este bine să creezi și spațiu fiscal, adică dacă poți, te duci sub 3% din PIB că nu știi când te izbește o mare criză și când va trebui să cheltuiești, fie și temporar”, a declarat Dăianu.
Acesta a mai precizat că o a doua „meteahnă” a Guvernărilor și miniștrilor de finanțe este aceea că „nu au înțeles că ar fi obligatoriu să se ocupe de o colectare mult mai bună a veniturilor fiscale și nefiscale”.
Întregul episod al emisiunii OFF The Record poate fi urmărit aici.
MAI MULT MEDIAFAX
