Keira Alexandra Kronvold a rămas fără fiica sa, Zammi, la doar două ore după naștere, în noiembrie 2024. Copilul a fost plasat într-o familie adoptivă daneză, după ce mama a fost supusă testelor FKU, folosite de autorități pentru evaluarea capacității parentale, scrie The Guardian.
Potrivit femeii, i s-a spus la acel moment că testul urma să stabilească dacă era „suficient de civilizată” pentru a-și crește copilul. Cazul a generat reacții puternice în Groenlanda și în alte state, fiind considerat de numeroși activiști și organizații pentru drepturile omului drept un exemplu de discriminare etnică.
Curtea Supremă din Danemarca: Testele pentru părinții groenlandezi erau depășite
În hotărârea pronunțată vineri, Curtea Supremă din vestul Danemarcei a stabilit că separarea copilului de mama sa a încălcat drepturile fundamentale garantate de Convenția Organizației Internaționale a Muncii privind popoarele indigene și tribale.
Instanța a concluzionat și că testele psihometrice utilizate pentru fundamentarea deciziei erau depășite și nepotrivite din punct de vedere cultural pentru populația groenlandeză.
Avocatul lui Kronvold, Gert Dyrn, a declarat că decizia reprezintă „o victorie majoră pentru comunitatea groenlandeză din Danemarca”.
„Statul danez a recunoscut practic, odată cu modificarea legii, că aceste practici încălcau drepturile populației indigene și, posibil, Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, a afirmat avocatul.
Testele pentru părinții groenlandezi au fost interzise în 2025
Sub presiunea opiniei publice și a organizațiilor internaționale, guvernul danez a interzis utilizarea testelor FKU asupra persoanelor de origine groenlandeză în mai 2025.
Decizia a venit după ani de controverse și critici legate de caracterul discriminatoriu al testelor. Subiectul a atras atenția internațională inclusiv pe fondul tensiunilor politice generate de declarațiile fostului președinte american Donald Trump privind Groenlanda.
Cu toate acestea, zeci de familii groenlandeze din Danemarca continuă să fie separate de copii, chiar și după modificarea legislației.
Curtea Supremă din Danemarca ar putea schimba soarta altor familii groenlandeze
Deși hotărârea nu înseamnă automat reunirea lui Kronvold cu fiica sa, cazul creează un precedent juridic important. Specialiștii în drept susțin că alte familii afectate de aceste practici ar putea cere anularea deciziilor luate împotriva lor.
Organizația Națiunilor Unite a transmis anterior că tratamentul aplicat în cazul femeii din Groenlanda „poate constitui discriminare etnică”.
Decizia Curții Supreme este considerată una istorică și ar putea determina autoritățile daneze să reevalueze numeroase cazuri similare deschise după anul 1996, moment în care Danemarca a ratificat convenția internațională privind protecția populațiilor indigene.
MAI MULT MEDIAFAX
