Randamentul obligațiunilor guvernamentale britanice pe 30 de ani a atins temporar 5,81%, cel mai ridicat nivel din 1998, înainte de a se retrage ușor. În același timp, randamentul titlurilor pe 10 ani a urcat la aproximativ 5,13%, nivel nemaiatins din perioada crizei financiare din 2008. Creșterea randamentelor indică o scădere a prețului obligațiunilor și, implicit, o finanțare mai scumpă pentru stat.
Vânzările de titluri britanice au fost alimentate de incertitudinea politică din Partidul Laburist, după demisii în guvern și presiuni interne asupra lui Starmer de a-și reconsidera poziția. Pentru investitori, perspectiva unei competiții prelungite pentru conducerea partidului ridică semne de întrebare privind direcția fiscală a viitorului guvern.
Lira sterlină se depreciază
Lira sterlină a pierdut teren atât în fața dolarului, cât și a euro, coborând în jurul pragului de 1,35 dolari. Analiștii citați de presa financiară avertizează că instabilitatea politică lovește încrederea investitorilor într-un moment în care finanțele publice britanice sunt deja sub presiune.
Presiunea vine și din exterior. Creșterea prețului petrolului, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, a reaprins temerile inflaționiste. Piețele iau în calcul mai multe majorări de dobândă din partea Băncii Angliei în acest an, pentru a contracara un nou val de inflație determinat de energie.
Pe termen scurt, investitorii urmăresc două riscuri majore: cât de repede se clarifică situația politică de la Londra și dacă viitoarea conducere laburistă va menține disciplina fiscală. Până atunci, Marea Britanie intră într-o zonă familiară pentru piețele emergente din Europa: dobânzi în creștere, monedă sub presiune și un mesaj dur din partea investitorilor către guvern.
Situația amintește de România
Situația amintește de tensiunile prin care trece România. În țara noastră după căderea guvernului Bolojan, dobânzile au crescut și leul s-a depreciat semnificativ.
După căderea Guvernului Bolojan, piețele au reacționat la creșterea incertitudinii politice și la riscul ca planurile de reducere a deficitului bugetar să fie amânate sau abandonate. Î
n acest context, investitorii au cerut dobânzi mai mari pentru a împrumuta statul român, considerând că riscul este mai ridicat, iar o parte dintre ei au preferat să se retragă din activele în lei și să cumpere valută. Această combinație a pus presiune atât pe costurile de finanțare ale României, cât și pe cursul de schimb, ducând la creșterea randamentelor și la deprecierea leului.
