Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de vineri, 15 mai 2026, a hotărât următoarele:
- Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an;
- Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an;
- Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Rata dobânzii de politică monetară a fost la nivelul de 6,5% pe an din 8 august 2024, când scăzuse de la 6,75% pe an, nivel stabilit cu o lună înainte, pe 8 iulie.
În urmă cu 10 ani dobânda-cheie era de 1,75%, cel mai mic nivel în afara anilor de la începutul pandemiei de COVID-19, când fusese stabilită la 1,25%.
Contextul deciziei BNR
Rata anuală a inflației și-a întrerupt în martie 2026 traiectoria lent descendentă, mărindu-se la 9,87 la sută, de la 9,31 la sută în februarie, ca urmare a scumpirii semnificative a combustibililor în contextul războiului din Orientul Mijlociu, ce a fost contrabalansată în mică măsură de scăderile minore de dinamică consemnate pe segmentele energie și prețuri administrate, precum și la nivelul inflației de bază.
Pe ansamblul trimestrului I 2026, rata anuală a inflației a înregistrat astfel o creștere ușoară de la 9,69 la sută în decembrie 2025, în condițiile în care influențele venite în acest interval din scumpirea combustibililor și din reamplificarea moderată a dinamicilor pe segmentele LFO și produse din tutun le-au devansat întrucâtva pe cele decurgând din scăderea semnificativă a prețurilor gazelor naturale și energiei electrice, precum și din decelerarea ușoară a inflației de bază.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a înscris în debutul anului pe o pantă lent descrescătoare, ajungând la 8,2 la sută în martie, de la 8,5 la sută în decembrie 2025, sub impactul unor efecte de bază dezinflaționiste și al descreșterii cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și a dinamicii prețurilor importurilor, dar și pe fondul slăbirii cererii de consum.
În luna aprilie 2026, rata anuală a inflației a urcat la 10,71 la sută, în principal ca efect al creșterilor semnificative de dinamică consemnate pe segmentele gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, sub influența unor efecte de bază nefavorabile și a ascensiunii cotației petrolului, căreia i s-a alăturat impactul majorării considerabile a chiriilor pentru locuințele de stat.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) s-a mărit în aprilie 2026 la 9,5 la sută, de la 8,6 la sută în decembrie 2025. Rata medie anuală a inflației IPC a urcat la 9,0 la sută în aprilie 2026, de la 7,3 la sută în decembrie 2025, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a crescut la 8,0 la sută în aprilie 2026, de la 6,8 la sută în decembrie 2025.
Potrivit datelor preliminare, activitatea economică s-a comprimat în trimestrul I 2026 cu 0,2 la sută, după ce a scăzut cu 2,0 la sută în trimestrul IV 2025 (variație trimestrială), iar dinamica sa anuală s-a redus la -1,7 la sută în trimestrul I 2026, de la 0,2 la sută în trimestrul anterior, în condițiile unor evoluții relativ eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore, după cum sugerează indicatorii cu frecvență ridicată.
Astfel, vânzările cu amă¬nuntul și-au accentuat declinul în trimestrul I 2026 în raport cu perioada similară a anului anterior, iar producția industrială și-a mărit contracția în termeni anuali. Volumul lucrărilor de construcții și-a accelerat însă ușor creșterea în intervalul ianuarie-februarie 2026, în timp ce dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a redus vizibil ecartul pozitiv față de cea a importurilor, înregistrând o scădere relativ mai pronunțată în raport cu trimestrul IV 2025, astfel încât, deficitul comercial și-a atenuat ușor contracția în termeni anuali. Deficitul de cont curent și-a accentuat totuși scăderea în primele două luni ale trimestrului I 2026 față de perioada similară a anului precedent, pe fondul ameliorării evoluției balanțelor veniturilor.
Efectivul salariaților din economie și-a accelerat descreșterea în intervalul ianuarie-martie 2026 comparativ cu trimestrul precedent, în timp ce rata șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o scădere pe ansamblul trimestrului I 2026, după ce s-a mărit la o valoare medie de 6,2 la sută în trimestrul IV 2025. Dinamica anuală a salariului brut nominal și-a accentuat, de asemenea, trendul descendent pe ansamblul trimestrului I 2026, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie s-a redus semnificativ față de nivelurile încă ridicate înregistrate în a doua jumătate a anului 2025. Totodată, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum și deficitul de forță de muncă raportat de companii au continuat să se reducă în luna aprilie 2026, atingând niveluri tot mai joase din perspectivă istorică, dar într-un ritm vizibil încetinit, după cum arată cele mai recente sondaje de specialitate.
Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au rămas relativ stabile în aprilie și în primele zile din mai pe palierele pe care au urcat în debutul lunii martie. Randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat și-au accentuat mersul descendent în prima parte a lui aprilie, pentru ca în cea de-a doua parte a lunii să consemneze creșteri pronunțate – în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și pe fondul tensionării mediului politic intern -, ce s-au corectat însă în bună măsură în prima decadă a lunii mai. În aceeași conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a reînscris la mijlocul lui aprilie pe o traiectorie crescătoare, iar la finele lunii și în primele zile din mai a consemnat o creștere abruptă semnificativă, pe care și-a anulat-o însă parțial ulterior.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit ușor și în luna martie 2026, la 7,1 la sută, de la 6,8 la sută în februarie, în condițiile în care variația anuală a creditului acordat societăților nefinanciare și-a accelerat creșterea – deopotrivă pe seama componentei în lei și a celei în valută -, iar ritmul creditului acordat populației și-a întrerupt trendul descendent. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat și-a stopat descreșterea în martie 2026, menținându-se la 67,8 la sută.
În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția mai 2026, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.
Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va crește în trimestrul II 2026 peste nivelurile previzionate anterior, în principal ca urmare a efectelor anticipate a fi exercitate de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi deosebit de ample a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în același interval pe segmentul energie, dar și influențelor așteptate să vină din liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și din eliminarea ulterioară a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază.
Rata anuală a inflației va cunoaște însă o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026 – odată cu epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor -, și va descrește apoi gradual, reintrând în trimestrul III 2027 în interiorul intervalului țintei, în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta s-a adâncit peste așteptări în trimestrul IV 2025 și este așteptat să se mai adâncească în semestrul I 2026, pe fondul progresului corecției bugetare, dar și în contextul crizei energetice globale, coborând și menținându-se pe întregul orizont de prognoză la valori semnificativ mai joase decât cele previzionate anterior.
Incertitudini crescute sunt însă asociate, în actualul context politic intern, măsurilor potențial adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv.
Incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează și conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.
În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice.
Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.
Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 15 mai 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.
BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.
Noul Raport trimestrial asupra inflației va fi prezentat publicului într-o conferință de presă organizată în data de 19 mai 2026 ora 11:00. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 27 mai 2026, la ora 15:00.
Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 8 iulie 2026.
MAI MULT MEDIAFAX
