Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, susține că decizia de a achiziționa armament în valoare de 5,6 miliarde de euro de la Rheinmetall ar fi fost luată la nivelul Cancelariei prim-ministrului, coordonată de Mihai Jurca, și transmisă ulterior către CSAT. Gândul a analizat CV-ul șefului Cancelariei și a descoperit că acesta nu are nicio pregătire în domeniul apărării.
Întrebat într-o intervenție la Antena 3 cine a propus aprobarea pachetului de miliarde de euro, Radu Miruță a explicat că decizia nu aparține unei singure persoane, ci unui grup de lucru interinstituțional format din mai multe structuri ale statului.
Potrivit acestuia, grupul de lucru ar fi avut rolul de a centraliza ofertele, de a introduce condițiile de localizare industrială și de a construi o fișă de proiect care a fost ulterior transmisă către CSAT.
„Grupul de lucru… Fiecare instituție a desemnat o echipă. Nu doar domnul Jurca, ci responsabilii din partea ministerelor. Eu de la Ministerul Economiei desemnasem două persoane. Ofertele primite de-a lungul timpului au fost suprapuse cu condițiile de localizare pe care ministerul Economiei le-a adus.
Un produs costă o sumă de bani dacă se cumpără de pe raft din Germania și costă o altă sumă mai mare dacă i se cere firmei să vină să facă o fabrică în România. Nu există o persoană care a negociat, ci un grup de lucru care a creat o fișă de proiect transmisă, sub semnătura Cancelarului, spre CSAT, unde s-a parafat”, a declarat Radu Miruță la Antena 3 CNN.
Cine este responsabil pentru decizia de a lua armament de la Rheinmetall
Ministrul Apărării a fost întrebat în mod repetat dacă Mihai Jurca a luat decizia finală privind direcționarea contractului către Rheinmetall. Radu Miruță a evitat să ofere un răspuns punctual și a susținut în mod repetat că responsabilitatea ar aparține întregului grup de lucru coordonat de Cancelaria prim-ministrului. Totuși, atunci când a fost întrebat cine conduce Cancelaria prim-ministrului, Radu Miruță a rostit clar numele lui Mihai Jurca.
Întrebare: Cine a decis să se dea 5,6 miliarde de euro către Rheinmetall? Domnul Jurca a decis?
Miruță: Nu e corect să vă spun asta.
Întrebare: Dar cine a decis, domnule ministru?
Miruță: Nu este corect să vă spun asta.
Întrebare: Cine conduce grupul de lucru?
Miruță: Cancelaria primului ministru, la propunerea domnului Ciolacu.
Întrebare: Cine conduce Cancelaria premierului?
Miruță: Domnul Jurca.
Șeful Cancelariei nu are experiență în domeniul apărării
Gândul a analizat parcursul profesional al lui Mihai Jurca, șeful Cancelariei, indicat de Miruță drept coordonator al structurii administrative din care ar fi plecat documentația transmisă către CSAT în cazul achiziției de armament de la Rheinmetall.
Sursa: Presidency.ro
Potrivit CV-ului, Mihai Jurca are experiență în administrație publică, dezvoltare locală și management de proiecte cu finanțare europeană, însă nu are niciun fel de pregătire profesională în domeniul apărării, industriei militare sau în structuri de securitate națională. Șeful Cancelariei este licențiat în Relații Internaționale și Studii Europene la SNSPA și are un master în Comunicare politică, economică și socială la Universitatea din Oradea. Ulterior, în 2023, și-a completat studiile cu un Masterat Executiv în Administrație Publică la Universitatea Hertie din Berlin.
Guvernul Bolojan a ignorat o ofertă de 457 de milioane de euro pentru nave militare
Discuția privind contractul Rheinmetall apare și în contextul în care Damen Galați a făcut o ofertă de 457 de milioane de euro în 2025 pentru construcția unor nave militare. Oferta a rămas fără răspuns din partea autorităților, iar Guvernul a decis să aloce 920 de milioane de euro prin programul SAFE pentru patru nave militare construite de Rheinmetall la Şantierul Naval Mangalia.
Potrivit informațiilor apărute, compania a solicitat ulterior întâlniri cu ministrul Apărării, Radu Miruță, și cu șeful Cancelariei premierului în contextul programului european SAFE, dedicat investițiilor strategice în apărare și securitate.
România a mers mai departe cu programul SAFE
Între timp, autoritățile române au inclus în programul european SAFE achiziții similare, dar la costuri aproape duble. În ianuarie 2026, lista proiectelor SAFE prevedea aproximativ 757 de milioane de euro pentru navele de patrulare și cele pentru scafandri. Trei luni mai târziu, suma a crescut la aproape 920 de milioane de euro. Ministrul Apărării a explicat majorarea prin investițiile necesare în șantierul naval Damen Mangalia.
„Cu privire la creşterea de 20% din zona navală, este obligaţia pe care şi-au asumat-o (Rheinmetall, n.r.) de a investi suplimentar, de banii ăia, în şantier (Mangalia, n.r.), pentru a putea să facem mai mult procent (din producţie, n.r.) în acel şantier. Preţul rămâne absolut la fel: avem varianta să se facă mai puţin în România, avem varianta să se facă obligaţia investiţiei de 20% în şantierul naval”, a declarat Radu Miruţă.
- Declarații halucinante ale ministrului Apărării: Nu știu cum îi cheamă pe cei care au negociat programul SAFE
- Guvernul Bolojan a ignorat o ofertă de 457 de milioane de euro pentru nave militare și pregătește o achiziție asemănătoare prin SAFE de aproape 920 de milioane
