În urmă cu circa 4 miliarde de ani, primele forme de viață de pe Pământ trăiau numau în oceane, sub forma unor microorganisme. Suprafața planetei nu era încă locuibilă, atmosfera nu era respirabilă, iar temperaturile erau extrem de mari.
Pământul nu avea încă stratul de ozon format pentru a absorbi radiațiile ultraviolete ale Soarelui. Nivelul dioxidului de carbon era mult mai crescut, provocând un efect de seră similar cu cel de pe Venus. Nu existau ghețari la poli, iar luminozitatea Soarelui era mult mai scăzută.
În urmă cu 3,4 miliarde de ani, prima bacterie a reușit să producă fotosinteză. După încă un miliard de ani, fitoplanctonul și algele și-au făcut apariția, iar nivelul de oxigen a crescut. Astfel, stratul de ozon s-a format în urmă cu 600 de milioane de ani în urmă, după ce fotosinteza produsă de alge la scară planetară a umplut atmosfera cu oxigen.
Mușchii, lichenii și primele plante de pe uscat au început să evolueze treptat în urmă cu 1 miliard de ani. Acum 380 de milioane de ani, Pământul se afla în ceea ce numim „Devonian” sau „Epoca Peștilor”.
Un specimen de pește osos, cunoscut drept „Koharalepis jarviki”, a revoluționat viața pe Pământ. A fost prima formă de viață vertebrată care a pășit pe uscat.
Era un pește prădător (carnivor) cu înotătoare lobate. Nu avea aripioare precum peștii obișnuiți, ci membre cu care se putea deplasa pe fudul oceanului. Cu acest specimen a debutat tranziția de la viața marină la viața terestră.
Pământul nu arăta deloc așa cum îl știm. Exista un singur supercontinent, cunoscut ca Gondwana. Pe Munții Lashly din Antarctica de azi (atunci lipsită de gheață), dintr-un anume motiv (cel mai probabil pentru a căuta hrană), peștele osos a ieșit din ocean și s-a târât pe țărmuri. Ieșea ocazional din apă să se târască pe țărm, dar pentru că avea branhii, trebuia să se întoarcă în apă. Oamenii de știință au găsit un singur exemplar fosilizat al speciei. S-a păstrat într-o stare incredibilă, cu craniul în mare parte intact.
Oamenii de știință susțin că scheletele găsite în urmă cu câteva decenii ar putea indica că Koharalepis jarviki ar putea fi veriga dispărută dintre peștii osoși și tetrapode, primele vertebrate cu patru picioare, apărute după 20 de milioane de ani, când aerul de la suprafață era respirabil, iar temperaturile moderate.
În urmă cu 365 de milioane de ani, Acanthostega a fost un intermediar între peștii cu aripioare lobe și peștii care puteau umbla pe uscat pentru timp îndelungat.
MAI MULT GANDUL.RO



