Cercetarea, publicată de platforma academică The Conversation, a analizat comportamentul a 1.027 de tineri australieni cu vârste între 10 și 17 ani, la două luni după intrarea în vigoare a legislației privind limitarea accesului minorilor la anumite platforme sociale.
Jumătate dintre adolescenții afectați spun că primesc mai puține știri
Autorii studiului au descoperit că adolescenții care au fost afectați direct de restricții sunt mult mai predispuși să spună că au pierdut accesul la informații și la discuții despre actualitate. Potrivit datelor, 51% dintre tinerii ale căror obiceiuri online au fost perturbate semnificativ au declarat că primesc mai puține știri din cauza interdicției. Cercetătorii avertizează că efectul ar putea deveni mai puternic pe măsură ce autoritățile vor elimina „portițele” care permit în continuare accesul minorilor la platformele restricționate.
Interdicția nu a redus masiv utilizarea rețelelor sociale
Deși legea a generat controverse înainte de adoptare, studiul arată că majoritatea adolescenților nu și-au schimbat semnificativ comportamentul online. 61% dintre tinerii sub 16 ani care foloseau deja platformele interzise au spus că activitatea lor pe rețele sociale s-a schimbat foarte puțin sau deloc. Doar 26% au afirmat că utilizarea platformelor a fost afectată în mod real. Studiul atrage atenția și asupra unui posibil impact asupra implicării civice a noii generații. Tinerii care folosesc mai puțin social media spun că discută mai rar despre știri și au mai puține oportunități de a-și exprima opiniile sau de a participa la acțiuni legate de probleme sociale. Autorii cercetării leagă acest fenomen de o problemă mai amplă. Un raport publicat în 2025 de autoritatea australiană pentru curriculum și evaluare arată că nivelul cunoștințelor civice în rândul elevilor este cel mai scăzut din ultimii 20 de ani.
„Social news” în locul presei tradiționale
Cercetătorii susțin că mulți adolescenți nu se vor întoarce automat către presa tradițională după limitarea accesului la social media. 75% dintre tinerii chestionați au spus că organizațiile media „nu au idee cum arată viața lor”, iar 71% consideră că este dificil să găsească știri relevante pentru generația lor. Potrivit studiului, adolescenții simt că presa clasică îi reprezintă rar și, atunci când apar în articole, sunt mai degrabă „văzuți decât auziți”.
Cercetătorii cer investiții în educație media
Autorii studiului susțin că Australia trebuie să investească mai mult în educație media și în dezvoltarea gândirii critice în școli. Ei spun că elevii trebuie să înțeleagă cum funcționează jurnalismul și cum pot diferenția informațiile credibile de conținutul manipulator sau fals din online. În același timp, cercetătorii consideră că organizațiile media trebuie să găsească metode mai eficiente de a include vocea tinerilor în dezbaterea publică. Studiul mai arată că, în ciuda schimbărilor digitale, familia rămâne principala și cea mai de încredere sursă de informații pentru adolescenții australieni.
MAI MULT MEDIAFAX
