Proiectul Retehnologizarii Unității 1 CNE Cernavodă, stabilit și etapizat pentru a fi dezvoltat în trei etape majore, se află în cea de-a doua etapă de dezvoltare, în care se derulează operațiuni de pregătire pentru implementare, care are cu termen de finalizare spre sfârșitul anului 2027. La acel moment este estimat ca proiectul să intra în cea de-a treia și ultima etapă de dezvoltare, oprirea Unității 1 pentru retehnologizare.
Ca parte a acestei faze, Nuclearelectrica a a anunțat luni realizarea primei turnări continue de beton aferente structurilor permanente din cadrul Proiectulului de Retehnologizare a Unității 1 CNE Cernavodă, reprezentând cea mai complexă operațiune de acest tip desfășurată pe amplasamentul centralei după lucrările de construcție ale Unității 2.
De amintit că primele lucrări de amenajare a terenului pe șantierul CNE Cernavodă au început pe 14 aprilie 1979, iar Unitatea 1 a intrat în exploatare comercială pe 2 decembrie 1996, iar Unitatea 2, pe 28 septembrie 2007. Fiecare reactor are o capacitate instalată de 700 MW.
Cele două unități de la Cernavodă produc, în condiții normale, 1.400 MW, adică aproximativ o cincime din producția națională. Cele două reactoare sunt oprite temporar în prezent. Unitatea 2 a CNE Cernavodă s-a deconectat automat de la rețea în seara zilei de 4 mai, ca urmare a apariției unei disfuncționalități la un izolator aferent unui transformator de evacuare putere. Ulterior, în data de 7 mai, Nuclearelectrica SA a anunțat că Unitatea 2 a CNE Cernavodă va fi menținută în stare oprită o perioadă mai lungă de timp, după evaluările specialiștilor CNE Cernavodă. În plus, conform planului de oprire planificată stabilit și bugetat, Unitatea 1 CNE Cernavodă a intrat în oprire planificată începând cu data de 10 mai 2026.
Cât beton s-a folosit
Pentru execuția fundației au fost utilizați aproximativ 3.470 metri cubi de beton, echivalentul a circa 380 de autobetoniere, operațiunea fiind realizată în condiții stricte de siguranță, calitate și coordonare operațională specifice unui astfel de proiect major, au transmis oficialii companiei.
Turnarea betonului s-a desfășurat la Depozitul Intermediar de Deșeuri Radioactive (DIDR-U5), prin turnarea fundației acestuia, DIDR-U5 fiind spațiul amenajat și construit pentru manipularea, procesarea și depozitarea intermediară a deșeurilor, rezultate ca urmare a retehnologizării Unității 1 și a exploatării comerciale pe termen lung a Unităților 1 și 2 CNE Cernavodă.
„În septembrie 2025, Nuclearelectrica a obținut de la Comisia pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) Autorizația de construire pentru Depozitul Intermediar de Deșeuri Radioactive, acesta fiind momentul în care în conformitate cu graficul de lucrări –au fost începute lucrările civile de construcție la infrastructura necesară implementării Proiectului Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă. Turnarea primului beton pentru construirea infrastructurii necesare retehnologizarii Unității 1 are o semnificație similară cu turnarea primului beton la construcția Unității 1. După 30 de ani de operare la standarde înalte de securitate nucleară și performantă la nivel global în ceea ce privește factorul de capacitate, Unitatea 1, prin programul de retehnologizare, va mai opera, începând cu anul 2030, pentru încă 30 de ani. Încă 30 de ani de securitate energetică, 5 milioane de MW produși pe an și 5 milioane de tone CO2 evitate pe an, un proiect strategic pentru securitatea energetică a României”, a declarat Cosmin Ghiță, director general al Nuclearelectrica.
După retehnologizare, Unitatea 1 CNE Cernavodă va fi reconectată la Sistemul Energetic Național în anul 2030 pentru un nou ciclu de viață, de 30 de ani. De la punerea în funcțiune, exploatarea Unității 1 a dus la evitarea a 145 de milioane de tone de CO2 în atmosferă și a livrat în siguranță peste 149 de milioane de MWh, la un factor de capacitate de peste 90%, fiind în baza factorului de capacitate în primele trei reactoare nucleare la nivel global.
„Cu o evoluție semnificativă în ultimii ani la nivel de politici UE, energia nucleară joacă un rol important în mixul energetic al UE, contribuind la securitatea aprovizionării și la obiectivele de decarbonizare. Puterea instalată în domeniul nuclear în UE la nivelul anului 2050 ar urma să ajungă la 109 GW (scenariul de bază) rezultată din prelungirea duratei de viață a reactoarelor existente și construcția unora noi de capacitate mare. România deține astăzi toate avantajele dezvoltării industriei nucleare-experiență, know-how, specialiști, infrastructura, lanț integrat de combustibil nuclear, parteneriate internaționale cu tradiție în dezvoltarea programului nuclear romanesc, încrederea instituțiilor bancare internaționale, toate acestea reprezentând cumulat capabilitati esențiale în extinderea programului nuclear romanesc prin retehnologizarea Unității 1, ulterior proiectul Unităților 3 și 4 și Proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR)”, a completat Cosmin Ghiță.
Potrivit companiei, conform rigorilor industriei nucleare, organizarea și desfășurarea tuturor lucrărilor de construcții specifice Proiectului de Retehnologizare a Unității 1 se realizează cu respectarea celor mai înalte standarde și practici din industrie.
MAI MULT MEDIAFAX
