Greenpeace România trage un semnal de alarmă privind deversarea unor deșeuri periculoase în Marea Neagră, pe o suprafață de 45 km² (echivalentul a peste 6.300 de terenuri de fotbal), potrivit unor imagini realizate de sateliți la data de 10 martie 2026. Deversarea are loc chiar în perimetrul Domino, o zonă de mare adâncime unde se desfășoară forajele offshore, asociate proiectului Neptun Deep.
Ruta navei suport SKANDI ASSERTER, un vas offshore multifuncțional implicat direct în proiectul Neptun Deep, se suprapunea parțial cu locul și forma deversării identificate prin satelit.
Datele arată că nava părăsise portul Constanța pe 4 martie și a operat în larg, în proximitatea platformei TRANSOCEAN BARENTS și a vasului CAMPOS TIDE, exact în perioada incidentului, revenind la țărm (în portul Midia) abia pe 16 martie, notează Greenpeace.
Greenpeace: Scurgere de petrol în Marea Neagră pe o suprafață de 45 km². Incidentul ar avea legătură cu proiectul Neptun Deep
Pata de poluare s-a întins pe o lungime de aproximativ 100 de kilometri și a acoperit o suprafață de 45 km², echivalentul a 6.300 de terenuri de fotbal.
Greenpeace România subliniază că, indiferent dacă navele de suport sau platformele utilizate sunt subcontractate, responsabilitatea morală pentru aceste incidente revine direct companiilor titulare ale proiectului Neptun Deep.
Autoritatea Navală Română (ANR) a clasat cazul. Ministerul Mediului a amânat trimiterea unui răspuns oficial
În urma solicitărilor transmise de Greenpeace România, ANR a recunoscut că a primit o notificare în sistemul informatic de monitorizare (CleanSeaNet) cu privire la acest eveniment, însă nu a trimis nicio echipă pe mare pentru a constata cazul.
Autoritatea a considerat evenimentul ca fiind „irelevant din punct de vedere operațional” din cauza distanței mari față de țărm.
În același timp, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a amânat transmiterea unui răspuns către Greenpeace România, cerând o prelungire a termenului legal la 30 de zile.
„Asistăm la un cerc vicios al nepăsării. Companiile din spatele Neptun Deep profită de de faptul că activitatea se desfășoară departe de ochii lumii, iar autoritățile române refuză să verifice poluarea din larg dacă aceasta nu ajunge pe plajele turiștilor.
Să închizi un potențial caz de poluare pe o suprafață de 45 km² doar pentru că în notificare nu este menționată o cantitate masivă de poluanți sau faptul că acesta nu se deplasează spre o zonă sensibilă, este o capitulare în fața marilor poluatori.
România vrea să devină un hub energetic regional în Marea Neagră, dar are un plan de răspuns la poluarea marină cu hidrocarburi doar pe hârtie, care rareori este testat în realitate, și instituții care recunosc că nu au nave cu care să iasă în larg”, a declarat Alin Tănase, Coordonator Campanii, Greenpeace România.
FOTO: Mediafax
Recomandarea autorului:
- Companie controlată de Gabriel Comănescu a intrat în insolvență. Omul de afaceri se judecă cu OMV Petrom la CJUE și Curtea de Arbitraj din Paris
- Bolojan a prelungit faza de explorare a Neptune Deep în ședință de urgență. OMV Petrom renunţă la procesul de la Curtea de Arbitraj din Paris
- Bolojan a vorbit cu OMV Petrom de proiectul Neptune Deep. Premierul vrea extinderea explorării în zona offshore
