Uniunea Europeană ia în calcul o mutare diplomatică majoră în contextul războiului din Ucraina. Mai multe guverne europene discută posibilitatea desemnării unui reprezentant de rang înalt care să poată purta eventuale negocieri cu Vladimir Putin.
Printre numele vehiculate se află Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene și fost premier al Italiei, dar și Angela Merkel, fost cancelar al Germaniei. Discuțiile vin într-un moment în care Europa încearcă să își recâștige influența asupra procesului de pace din Ucraina și să nu fie lăsată pe margine în negocierile conduse de Statele Unite.
Miniștrii de externe ai UE vor discuta posibilii candidați
Subiectul urmează să fie analizat de miniștrii de externe ai Uniunii Europene la o reuniune programată în Cipru. Potrivit informațiilor FT ideea unui emisar comun a prins contur după ce Washingtonul și Kievul au transmis că nu se opun unei implicări mai directe a Europei în dialogul cu Moscova.
După invazia rusă din Ucraina, în 2022, Bruxellesul a întrerupt canalele oficiale de comunicare cu Kremlinul. Au existat doar contacte izolate, inițiate de anumiți lideri europeni, însă fără un mandat comun al UE.
Acum, lipsa progresului în negocierile de pace și poziția inflexibilă a Rusiei în privința revendicărilor teritoriale au alimentat temerile că Europa ar putea fi vulnerabilă în fața unui acord negociat fără o implicare reală a blocului comunitar.
De ce este Mario Draghi considerat o variantă puternică
Mario Draghi este văzut de mai multe guverne europene drept o alegere sigură pentru o misiune diplomatică extrem de dificilă. Fostul șef al BCE are reputația unui lider pragmatic, respectat în interiorul UE și obișnuit cu negocierile în momente de criză.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis că Europa trebuie să fie prezentă în negocieri și să aibă o voce clară în procesul de pace.
Angela Merkel, un nume cu greutate, dar și cu probleme politice
Angela Merkel este un alt nume discutat, însă varianta fostului cancelar german este mai sensibilă. Merkel a avut, în perioada în care a condus Germania, o relație directă cu Vladimir Putin și o experiență importantă în dialogul cu Moscova.
Totuși, moștenirea sa politică este contestată de o parte a clasei politice germane, mai ales din cauza dependenței energetice a Germaniei de Rusia în perioada mandatelor sale.
Merkel a spus recent că Europa nu trebuie să își subestimeze propriile capacități, dar a sugerat că liderii aflați în funcție ar putea fi luați mai în serios de Putin decât foștii șefi de guvern.
Pe listă apar și doi lideri finlandezi
În discuțiile europene au fost menționați și Alexander Stubb, actualul președinte al Finlandei, și Sauli Niinistö, fost președinte finlandez. Niinistö este considerat unul dintre puținii lideri europeni care au avut o relație de lucru cu Putin.
Totuși, alegerea unui reprezentant finlandez ar putea fi complicată de tensiunile dintre Moscova și Helsinki. Finlanda a renunțat la neutralitatea sa istorică și a aderat la NATO după declanșarea războiului din Ucraina, decizie care a iritat profund Kremlinul.
Unele voci europene consideră că un emisar dintr-o țară precum Portugalia sau Țările de Jos ar putea fi mai ușor de acceptat, tocmai pentru că ar veni cu mai puțin bagaj geopolitic.
Ce ar cere Europa în eventualele discuții cu Rusia
Reuniunea miniștrilor de externe nu va viza doar numele posibilului emisar, ci și poziția pe care Europa ar urma să o aibă în eventualele contacte cu Moscova.
Printre temele discutate se numără condițiile pentru redeschiderea canalelor diplomatice, liniile roșii ale UE într-un eventual acord privind Ucraina și relația cu Rusia după încheierea conflictului.
Ucraina vrea ca Europa să pună presiune pe Putin pentru acceptarea unui armistițiu imediat, care să înghețe actualele linii ale frontului. Rusia a respins însă până acum astfel de inițiative și continuă să insiste asupra propriilor condiții.
Kremlinul spune că Putin este disponibil pentru dialog
Moscova a transmis că Vladimir Putin ar fi dispus să discute cu un reprezentant european, cu condiția ca acesta să fie perceput drept o persoană capabilă de dialog. Kremlinul a lăsat să se înțeleagă că o abordare mai „constructivă” din partea Europei ar putea deschide un canal diplomatic.
În același timp, unele guverne europene se tem că dezbaterea publică despre un emisar al UE ar putea scoate la suprafață diviziunile interne privind Rusia și Ucraina.
MAI MULT MEDIAFAX
