Mai multe exemple din Europa arată cum au fost spălate zeci de milioane de euro prin ONG-uri caritabile sau activiste. În unele cazuri, organizațiile non-guvernamentale au fost folosite pentru finanțarea terorismului. Aceste situații au determinat Parlamentul European să ia măsuri pentru a transparentiza veniturile și circuitele de bani din aceste entități.
În România, însă, transparența financiară și dezvăluirea numelor donatorilor par a fi un adevărat „Călcâi al lui Ahile” al ONG-urilor din tabăra #rezist. Susținute de USR și viceversa, ONG-uri precum Declic sau Funky Citizens anunță „apocalipsa societății civile” după ce o inițiativă legislativă a trecut deja de Senatul României. Urmează votul în Camera Deputaților, dar – în mediul online – perspectiva ca ONG-urile să fie obligate să facă publice sursele de finanțare și numele „sponsorilor” care donează sume apreciabile a indus o tensiune și o isterie vecine cu paroxismul.
ONG-urile #rezist pun presiune și cer Parlamentului României să blocheze legea.
Dacă, în alți ani, ONG-urile pretindeau instituțiilor mass-media din România să fie transparente, acum asistăm la un fenomen invers. Chiar ONG-urile, pentru că sunt vizate sursele lor de finanțare, refuză să dea dovadă de transparență. (mai multe informații AICI)
„Mașina de spălat”. ONG-urile pot fi folosite abuziv în operațiuni de spălare de bani
O organizație neguvernamentală (ONG) poate fi folosită abuziv în câteva moduri tipice.
- Donații fictive sau „contaminate” – bani proveniți din fraudă, corupție, trafic etc. sunt declarați ca „donații”, „sponsorizări” sau „campanii umanitare”.
- Combinația fonduri ilegale/fonduri legale – fonduri ilegale sunt combinate cu donații legitime, ceea ce face mai greu de separat ce este „curat” de ce este suspect.
- Proiecte sau cheltuieli „umflate” – ONG-ul plătește „servicii”, „consultanță”, „transport”, „cazare”, „ajutoare” sau „materiale” la prețuri exagerate sau către entități apropiate conducerii.
- Parteneri externi greu de verificat – banii sunt trimiși către ONG-uri partenere, fundații, furnizori sau persoane din alte țări, uneori în zone de conflict sau jurisdicții cu control slab.
- Numerar și fundraising informal – colecte, evenimente, donații mici repetate sau cutii de donații pot masca proveniența reală a unor sume.
- Reputație și integrare – după ce banii au trecut prin conturile ONG-ului, pot apărea ca salarii, rambursări, contracte, achiziții, chirii sau active „legitime”.
Grupul de Acțiune Financiară Internațională (FATF) atrage atenția că organizațiile non-profit pot fi vulnerabile. Acestea operează cu fonduri, materiale, oameni, influență publică și încredere socială. Tocmai această încredere poate fi exploatată de rețele criminale sau teroriste.
Regatul Unit. Cazul „Edward Cohen/Chabad UK”. Peste 10 milioane de lire sterline, „spălate” prin organizații caritabile
În anul 2019, Edward Cohen a fost condamnat după ce a „spălat” peste 10 milioane de lire sterline prin conturi legate de organizații caritabile evreiești.
- Ancheta a demonstrat că banii proveneau din vânzări online de medicamente contrafăcute sau ilegale, inclusiv către clienți din Austria, Germania, Elveția și Franța.
- Cohen a fost găsit vinovat de spălare de bani, furt și furnizare de informații false către Charity Commission – Autoritatea pentru Caritate din Regatul Unit. Șapte dintre cele nouă entități din grup erau organizații caritabile înregistrate.
- A fost condamnat la șapte ani și jumătate pentru infracțiuni de spălare de bani/furt și la doi ani și trei luni de închisoare pentru fraudă cu beneficii sociale.
Din luna martie a anului 2012, au fost deschise 14 conturi bancare. Au fost primite plăți din conturile unor organizații caritabile și companii asociate cu Chabad UK.
În perioada martie 2012 – septembrie 2014, 8,6 milioane de lire sterline au fost transferate în conturi valutare. 1,7 milioane de lire sterline au fost transferate către o serie de birouri de servicii monetare. Mii de lire sterline au fost, de asemenea, transferate în conturile personale ale familiei Cohen.
Belgia/Parlamentul European — „Qatargate” și ONG-ul „Fight Impunity”
În scandalul „Qatargate”, fostul europarlamentar Pier Antonio Panzeri a fost acuzat de corupție, spălare de bani și apartenență la o organizație criminală.
Potrivit AP, Pier Antonio înființase grupul „Fight Impunity”. Anchetatorii au acuzat că acest ONG că ar fi fost o fațadă pentru schema infracțională. În urma perchezițiilor efectuate au fost descoperite sute de mii de euro cash.
- Pier Antonio, fostul său asistent Francesco Giorgi, Eva Kaili – ex-vicepreşedinte al Parlamentului Europeanș – au fost reținuți după percheziții în Belgia și Italia.
- Aceștia s-ar fi aflat în centrul unuia dintre cele mai mari scandaluri care au lovit Parlamentul European – singura instituție aleasă public a UE.
- Kaili și Girogi erau parteneri.
Cazul era, la momentul publicării articolului din AP, în zona de acuzații și cooperare cu procurorii.
Grecia. Scandalul „Kivotos tou Kosmou” („Ark of the World”)
În anul 2024, părintele Antonios Papanikolaou – fondatorul organizației caritabile grecești „Kivotos tou Kosmou” – și soția sa au fost puși sub acuzare pentru infracțiuni financiare, delapidare și spălare de bani.
- Presa din Grecia a relatat că acuzațiile vizau cheltuieli nejustificate, fonduri lipsă și sume importante gestionate fără documentare adecvată.
- Alți suspecți din cercul familial și un fost angajat al unei organizații caritabile se confruntă, de asemenea, cu acuzații similare.
- Părintele Antonios și alți membri ai personalului organizației caritabile pentru copii sunt, de asemenea, acuzați de abuz sexual asupra minorilor.
- Un punct cheie în anchetă este descoperirea a 63 de conturi bancare care nu erau înregistrate în registrele oficiale ale organizației.
- Raportul procurorului evidențiază, de asemenea, acțiuni specifice atribuite în principal preotului, care este descris ca acționând la „persuasiunea și insistențele” părintelui Antonios.
Acuzațiile de delapidare împotriva părintelui Antonios și a soției sale implică aproximativ 470.000 de euro găsiți în clădirea organizației caritabile, precum și alte 300.000 de euro lipsă din fondul organizației caritabile.
În anul 2026, un procuror a recomandat trimiterea în judecată pentru infracțiuni financiare, inclusiv spălare de bani legată de activitate infracțională. Nu s-a ajuns încă la o decizie finală a instanței.
Italia. Finanțarea Hamas cu peste 7 milioane lire sterline prin organizații caritabile
În luna decembrie a anului 2025, procurorii italieni au arestat nouă persoane. Acestea erau suspectate că ar fi finanțat Hamas prin organizații caritabile din Italia.
Autoritățile au transmis că aproximativ 7 milioane lire sterline – strânse, aparent, în scopuri umanitare – ar fi fost redirecționate către entități legate de Hamas.
- Poliția a sechestrat active de peste 8 milioane lire sterline și numerar găsit în birouri și locuințe.
- Acesta este mai degrabă un caz de finanțare a terorismului prin caritate, nu spălare clasică.
Mecanismul de mascare a fluxurilor prin ONG-uri este similar.
Germania. Cazul „Ansaar International” – finanțare a terorismului
În anul 2021, Germania a interzis organizația Ansaar International, despre care autoritățile au spus că finanța terorismul „sub acoperirea ajutorului umanitar”.
Poliția a făcut percheziții în 10 landuri și a confiscat sume foarte mari cash.
Potrivit Reuters, exista suspiciunea finanțării organizației Hamas, aflată pe lista UE a organizațiilor teroriste.
Cazul „Ansaar International” este un caz de finanțare teroristă, nu neapărat de spălare de bani în sens strict.
România, țara ONG-urilor curate. Dar și neverificate de nimeni
În România nu au fost înregistrate, până acum, cazuri foarte grave precum cele din alte țări europene, dar precedente există și sunt îngrijorătoare. Sectorul ONG poate fi vulnerabil mai ales prin numerar, surse greu de verificat și transferuri greu de urmărit. Doar că în România cazurile au fost legate de mici fraude locale în general, cum ar fi la Asociația de crescători de bovine.
În cazurile din România, „spălarea de bani prin ONG/asociație” apare frecvent combinată fonduri europene sau publice, contracte fictive, firme interpuse, facturi false, donații sau împrumuturi inventate, transferuri între conturi și retrageri cash.
Mecanismul infracțional este același – asociația oferă o aparență de scop legitim, iar documentele justificative creează o poveste contabilă pentru bani.
Cazul „Asociația Composesorală Casinul Nou — Harghita”
Asociația Composesorală Casinul Nou — Harghita a fost condamnată pentru spălare de bani.
- Potrivit DNA, președintele asociației ar fi încheiat contracte fictive de arendă/concesiune cu mai multe firme, iar acele firme au obținut fonduri europene APIA.
- Ulterior, banii au fost transferați aproape integral către conturile asociației și folosiți în interesul acesteia.
Instanța a condamnat*Asociația Composesorală Casinul Nou la amendă penală de 30.000 lei pentru spălare de bani și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, și a dispus confiscarea a 38.420 lei.
Cazul „Asociația Decembrie 1989 Metrou România / Asociația 22 Decembrie Câmpulung Muscel”
În Dosarul Revoluționarilor, DNA a descris folosirea unor asociații pentru a colecta bani de la persoane care urmăreau obținerea de certificate și indemnizații.
- Membrii erau obligați să treacă prin asociație, semnau contracte de reprezentare și plăteau sume fixe plus procente din indemnizații.
- Anchetatorii au arătat că au fost folosite contracte false de împrumut și o factură fictivă de 3,4 milioane lei pentru a da aparență legală banilor.
În hotărârea definitivă a instanței de judecată, mai multe persoane au fost condamnate, inclusiv pentru spălare de bani în formă continuată sau complicitate, iar instanța a dispus confiscarea specială a 9.453.390 lei.
Mecanism infracțional – Influență în cadrul asociațiilor → taxe/procente cerute beneficiarilor → acte fictive pentru justificarea sumelor → bani integrați ca plăți aparent legale.
Cazul „Asociația Crescătorilor de Bovine, Ovine și Caprine Gorban — Iași”
În acest caz, Asociația Crescătorilor de Bovine, Ovine și Caprine Gorbana fost folosită într-o schemă cu pășuni comunale și subvenții APIA.
- Procurorii DNA au susținut că s-au folosit contracte, hotărâri și documente false pentru a obține fonduri europene.
- Banii au circulat apoi prin conturile unor firme, în baza unor tranzacții fictive, după care au fost retrași în numerar.
Într-un final, asociația a fost condamnată la amendă pentru infracțiuni legate de obținerea frauduloasă a fondurilor europene. Persoane și firme implicate au fost condamnate inclusiv pentru spălare de bani. Prejudiciul recuperat solidar cu asociația a fost de 334.730,62 lei către APIA.
Mecanismul infracțional – concesionare/folosire pășune → documente false → subvenții APIA → firme intermediare → tranzacții fictive → retrageri de numerar.
S-a dat alarma în UE. ONG-urile, entități potențial vulnerabile la riscurile de spălare a banilor și finanțare a terorismului
Nu doar Parlamentul României vrea această reglementare. O cere chiar UE, prin noul pachet legislativ pentru combaterea spălării banilor impune noi obligații sectorului non-profit, tocmai pentru a preveni implicarea ONG-urilor în activități financiare ilicite.
Pachetul Legislativ cuprinde mai multe acte normative.
În prim-plan se află Directiva UE 2024/1640 și Regulamentul 2024/1624 privind combaterea spălării banilor.
ONG-urile sunt considerate „actori” esențiali în democrație. Dar aceste organizații non-guvernamentale sunt clasificate de standardele internaționale drept entități potențial vulnerabile la riscurile de spălare a banilor și finanțare a terorismului.
Comisia Europeană – împreună cu noua Autoritate Europeană pentru Combaterea Spălării Banilor (AMLA) – solicită statelor membre să implementeze măsuri esențiale.
- Identificarea și înregistrarea beneficiarilor reali. ONG-urile au obligația de a menține informații actualizate despre fondatorii, membrii consiliului director și beneficiarii finali ai donațiilor.
- Transparența transferurilor. Sunt vizate cu precădere donațiile transfrontaliere și cele efectuate prin intermediul activităților de crowdfunding sau al monedelor virtuale.
- Evaluări de risc naționale. Statele membre UE trebuie să stabilească indicatori clari pentru a evalua vulnerabilitățile la nivelul sectorului non-profit și a preveni abuzurile financiare.
Intervenții fake news ale parlamentarilor USR
Din scenariul tensionat nu lipsesc intervențiile fake news, în mediul online, ale parlamentarilor USR.
- Laimotivul preluat și de ONG-urile „de casă” este atacul la democrație, „putinismul”, apariția unei legi anti-ONG pe „model Viktor Orban” sau cu rădăcini în Rusia sau Georgia.
- Aceste fake news-uri au fost demontate de Gândul.
ONG-urile #rezist îndreaptă un deget acuzator către ințiatorii legii, dar alarma s-a tras și la nivel european. Finațările opace de care beneficiază organizațiile neguvernamentale au intrat în atenția autorităților din Europa.
În Germania, Belgia, Italia, Grecia și Marea Britanie, anchetele au dezvăluit finanțări dubioase. Spălarea de bani prin intermediul organizațiilor neguvrnamentale nu mai este doar o ipoteză. Mai grav, organizații teroriste precum Hamas au primit „sponsorizări” prin intermediul unor astfel de organizații.
Gândul prezintă cinci cazuri care au zguduit Europa în ultimii ani. În România, deocamdată, situația nu este atât de gravă, dar există precedente îngrijorătoare unde anchetele demarate de DNA au stopat „în fașă” infracțiunile.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Apar date noi în scandalul „traficului de influență” Gheorghiu-Schwarz, subiect blocat de Google. Cei doi giganți și-au dat mâna pentru „suveranitate digitală”. Legătura cu Oana Gheorghiu și „emailurile exploratorii”
- Fostul șef ADR lansează o nouă acuzație împotriva Oanei Gheorghiu. Ar negocia în secret implementarea platformei digitale moldovenești în România, deși „nu respectă regulile europene”. Pe cine a trimis vicepremierul într-o vizită discretă la Chișinău
- Dragoș Pîslaru spune că este întreținut de soție. Declarația de avere arată că soția are jumătate din venitul demnitarului. Împrumuturile fabuloase pe care le-a acordat Pîslaru
- Nicușor Dan e sub asediul foștilor săi susținători după numirile de la șefia parchetelor. #Reziștii îl înjură mai rău decât suveraniștii. Până și Șora „a înviat” să-l certe pe șeful statului
- După hidrocentrale, ONG-urile au pus gând rău și mineralelor rare. Expert: Sistemul energetic e sabotat/Ne-ar duce la blackout
