Potrivit sesizării una din problemele reclamate o constituie „adoptarea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moţiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de legiferare delegată”.
Șeful Camerei Deputaților susține că „reglementarea prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluţii legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a şedinţelor plenului la Camera Deputaţilor şi, respectiv, la Senat – transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituţional şi prin nesocotirea, în acelaşi timp, a obligaţiei de loialitate constituţională faţă de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a ţării”.
„Odată cu soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională, apreciem că este necesar să se dispună conduita la care autorităţile publice implicate trebuie să se conformeze pentru a fi respectate prevederile constituţionale. (…) Problema de drept ce trebuie dezlegată de Curtea Constituţională vizează posibilitatea Guvernului demis prin moţiune de cenzură de a adopta şi publica o ordonanţă de urgenţă cu conţinut legislativ substanţial – care nu constituie un act de administrare curentă -, dar mai cu seamă posibilitatea de a reglementa prin ordonanţă de urgenţă materii care se aflau deja în procedura legislativă a Parlamentului, prin proiecte de lege şi propuneri legislative înregistrate şi în curs de dezbatere la cele două Camere sau chiar pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaţilor”, arată documentul.
„Curtea Constituţională urmează să constate, totodată, că adoptarea şi publicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 în intervalul 5-8 mai 2026 – după adoptarea moţiunii de cenzură la data de 5 mai 2026 – a constituit un abuz de drept public, prin care Guvernul, deşi lipsit de mandatul democratic şi de legitimitate constituţională, a continuat să exercite prerogative de legiferare primară, substituindu-se Parlamentului în domenii care se aflau deja pe agenda legislativă a acestuia„, se arată în sesizare.
Funcționarea Parlamentului a fost afectată, susține autorul demersului:
- „Pe de o parte, publicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026 produce efecte juridice imediate, devenind obligatorie pe întreg teritoriul României, ceea ce echivalează cu deturnarea, de la destinaţia lor constituţională, a mecanismelor de dezbatere parlamentară în curs, golind de conţinut efortul legislativ parlamentar depus anterior în legătură cu materiile reglementate prin ordonanţă„
- Pe de altă parte, „continuarea procedurilor parlamentare în legătură cu iniţiativele legislative aflate pe rolul Parlamentului devine lipsită de finalitate practică, întrucât, în absenţa constatării conflictului juridic de natură constituţională, Parlamentul se află în situaţia de a dezbate şi adopta legi privind materii deja reglementate prin actul normativ al unui Guvern demis, fapt care creează incertitudine normativă, insecuritate juridică şi încalcă principiul economiei de mijloace legislative”
Președintele PSD și șeful Camerei Deputaților consideră că CCR trebuie să soluționeze conflictul juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Guvernul României și să stabilească și conduita de urmat de autorităţile publice implicate în vederea restabilirii ordinii constituţionale.
