Astăzi, pe data de 21 mai 2026, Biserica Ortodoxă îi prăzmuiește pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, ocazie cu care mulți români își aniversează onomastica. În calendarul ortodox este zi de cruce roșie.
Constantin cel Mare s-a născut în orașul Naissus (Niș, Serbia), în secolul al III-lea. El a rămas cunoscut în istorie prin măsurile pe acre le-a luat în favoarea bisericii și a preoților, în timpul domniei sale. El este considerat Sfânt în Bisericile Ortodoxe și în Biserica Greco-Catolică, la data de 21 mai, odată cu mama acestuia, Sfânta Elena, dar și în Bisericile vechi orientale. Biserica Romano-Catolică o sărbătorește pe Sfânta Elena la 18 august.
În timpul domniei sale, Constantin cel Mare a hotărât restaurarea Byzantionului (Constantinopol) și a de a face din el capitala imperiului. El a început să construiască două mari biserici: Hagia Sophia (Sfânta Înțelepciune) și Hagia Eirene (Sfânta Pace). La 11 mai 330 are loc inaugurarea oficială a Constantinopolului ca noua capitală a Imperiului Roman. Festivitățile au durat 40 de zile.
Cât despre mama lui Constantin, împărăteasa Elena, se spune că şi-a eliberat sclavii şi i-a ajutat pe creştinii persecutaţi. Ea a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret şi multe alte sfinte lăcaşuri.
Obiceiuri și superstiții de Sfinții Constantin și Elena
În România, există o serie de obiceiuri și superstiții. Din bătrâni, se spune că cei care muncesc pământul în această zi vor avea parte de invazia păsărilor dăunătoare. Azi, nu se lucrează în ogoare, nu sapă, nu se plivesc ierburile. AStfel, în această zi. Tot în popor se mai spune că, tot ce se seamănă după această zi se usucă.
Totodată, astăzi este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului.
De Sfinții Constantin și Elena femeile dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate. Pentru sănătate și bunăstare, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.
Pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, iar prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână. Femeile obișnuiesc să tămâie și să stropească cu agheasmă. De asemenea, toți membrii familiei se adună în mijlocul gospodăriei în jurul unui vas cu lapte și bat cu linguri noi de lemn în vasele în care se fierbe laptele de obicei, strigând tare să sperie vrăjitoarele care ar putea fura laptele.
Autorul recomandă:
MAI MULT GANDUL.RO
