Oana Gheorghiu anunță intrarea în faliment a CFR Marfă. Aceasta invocă lipsa concedierilor ca unul dintre motive

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a anunțat miercuri seară că CFR Marfă a intrat în faliment. Aceasta invocă drept cauze lipsa tăierilor de personal, dar și datoriile în creștere.

Cronica unui eșec anunțat: CFR Marfă a depus azi oficial intrarea în faliment.
𝗖𝘂𝗺 𝗮𝗺 𝗮𝗷𝘂𝗻𝘀 𝗮𝗶𝗰𝗶?

România s-a schimbat, logistica s-a schimbat, lumea s-a schimbat. Transportul feroviar de marfă a devenit competitiv, flexibil, orientat către cost, orientat către client.

Operatorii privați au înțeles repede acest lucru. CFR Marfă, nu:
🔻 compania a pierdut cotă de piață;
🔻 personalul a rămas supradimensionat;
🔻 activele au îmbătrânit;
🔻 datoriile au crescut.

Și în loc să vină cu soluții, statul a ales să acopere problema prin amânări: neîncasări, reeșalonări, anulări de datorii către alte companii de stat.
Nu a existat nici restructurare reală, nici decizia politică de a închide compania.
În 2013, a existat o primă ocazie a deciziei: privatizarea. Procesul a eșuat, iar după acel moment statul nu a mai încercat nimic structural până când nu a fost constrâns să ia o decizie”, afirmă Oana Gheorghiu pe Facebook.

„570 milioane EUR ajutor de stat acordate CFR Marfă era incompatibil și trebuia recuperat”

„Investigația Comisiei Europene începută în 2017 a culminat cu decizia din februarie 2020: aproximativ 570 milioane EUR ajutor de stat acordate CFR Marfă era incompatibil și trebuia recuperat.

În echivalent lei, cu dobânzi acumulate, peste 2,6 miliarde RON. Prin asta, Comisia Europeană a forțat România să facă tocmai ceea ce amânase timp de decenii: să ia o decizie.

Problema reală nu e doar și nu a fost niciodată doar CFR Marfă. Problema reală este incapacitatea statulului român de a acționa responsabil în calitate de proprietar. Pentru că statul a vrut simultan ca această companie să facă de toate:

🟢 să păstreze locuri de muncă;
🟢 să mențină tarife suportabile;
🟢 să conserve infrastructură și capabilități strategice;
🟢 să funcționeze comercial;
🟢 dar fără să accepte costul explicit al acestor obiective.

În traducere: statul a cerut comportament de companie privată, dar a impus obligații și constrângeri de companie publică și, foarte important, fără să definească transparent care parte este misiune publică și care parte este activitate comercială.
Această confuzie este chiar mecanismul care produce ajutorul de stat ilegal: în absența unei separări clare, orice sprijin financiar către companie poate fi reinterpretat ca subvenție pentru activitatea comercială concurențială

Unele companii publice nu pot supraviețui dacă sunt tratate nici complet politic, nici complet comercial. Ele au nevoie de mandat strategic explicit, finanțare explicită și asumare explicită a costului public”, mai precizează Oana Gheorghiu pe Facebook.

În prezent, CFR Marfă mai are aproape 1.500 de angajați. Vicepremierul Oana Gheorghiu a menționat anterior că o parte dintre aceștia vor pleca la pensie, în timp ce alții au ales să ia salarii compensatorii și vor pleca din companie. Personalul rămas va fi preluat de noua companie, Carpatica Feroviar.

„În martie 2020 se deschide concordatul preventiv al CFR Marfă, un mecanism în două etape, sub control judiciar și cu acordul Comisiei Europene:
1. O procedură de prevenire a insolvenței care suspendă executările și creează timpul tehnic pentru separarea activităților viabile de cele neviabile.
2. Transferul activității viabile către un operator nou, în speța noastră Carpatica Feroviar, și lăsarea persoanei juridice originale — cu datoriile istorice și activele neesențiale — către faliment.

Practic, s-a încercat salvarea funcției economice (transportul feroviar de marfă al statului), nu salvarea persoanei juridice (vechea companie CFR Marfă SA).Aceasta nu este o soluție elegantă. Dar este, probabil, singura soluție legală care reconciliază trei obligații simultane ale statului român:
🟦 să recupereze ajutorul de stat ilegal stabilit de Comisia Europeană;
🟦 să nu lase transportul feroviar de marfă al statului să dispară peste noapte;
🟦 să nu disponibilizeze brutal mii de angajați”, mai adaugă Oana Gheorghiu.

„Comisia Europeană a revenit de mai multe ori cu observații”

„Cei cinci ani ai concordatului (2020–2025) au însemnat negociere continuă cu Comisia Europeană pe arhitectura mecanismului. Nu a fost un proces simplu — Comisia a revenit de mai multe ori cu observații, considerând că procedura prelungită amână, în loc să accelereze, recuperarea ajutorului de stat.

Reforma 9 a PNRR — Buna Guvernanță a Întreprinderilor de Stat, cea de care m-am ocupat în calitate de viceprim-ministru, exact asta cere statului român: să demonstreze, prin cazuri concrete, că separarea dintre misiunea publică și activitatea comercială poate fi făcută operațional, transparent și ireversibil”