Centrala de la Râul Mare-Retezat va intra în retehnologizare și, după cinci ani, conform duratei contractului, va livra în Sistemul Energetic Național încă aproximativ 135 MW stabili, în bandă, indiferent de condițiile meteorologice.
Câștigătorul contractului, cel mai mare din ultimii 15 ani, a fost selectat pe 28 aprilie, în urma unei proceduri inițiate în luna septembrie a anului trecut, potrivit datelor afișate pe platforma Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP).
În urma procesului de evaluare, contractul a fost atribuit asocierii formate din Andritz Hydro GmbH (asociat) și COBRA INSTALACIONES Y SERVICIOS S.A. (lider de asociere), împreună cu subcontractanții LAS PROM S.R.L., GD Mașini de Ridicat, Compania de Consultanță în Energie și Mediu S.A., Electric Total S.R.L., ARIS Engineering S.R.L. și Electromontaj Carpați S.A.
Contractul de retehnologizare a Centralei Hidroelectrice Râul Mare Retezat, un proiect strategic pentru modernizarea și eficientizarea capacităților de producție ale companiei, în valoare de 188.496.099,76 euro, fără TVA, aceasta fiind mai mică decât cea estimată inițial, de 193.347.753 euro, fără TVA.
„Vom avea și deblocare a celor megawați atât de necesari pentru echilibrarea Sistemului Energetic Național”
Centrala de la Râul Mare-Retezat este una dintre centralele emblematice pe care Hidroelectrica le are în portofoliu, a subliniat Bogdan Badea, președintele Directoratului Hidroelectrica, în cadrul evenimentului pentru semnarea acestui contract considerat extrem de important din viața companiei, dar și pentru Sistemul Energetic Național.
„Astăzi dăm drumul la retehnologizarea centralei de la Râul Mare Retezat. „Este a doua cea mai mare centrală de pe râurile interioare pe care o avem în portofoliu, după Lotru-Ciunget. Este o centrală care ar fi trebuit să funcționeze la o putere de aproape 340 de megawați, cu două grupuri și care, din păcate, datorită unor erori de proiectare făcute la final de anii 80, atunci când centrala a fost pusă în funcțiune – centrala a fost pusă în funcțiune în 1086 și iată, în 2026, cifră rotundă, semnăm contractul de retehnologizare – centrala funcționează cu restricții și cred că această retehnologizare, pe lângă adăugarea unui nou ciclu de viață acestei centrale, vom avea și deblocare a celor megawați atât de necesari pentru echilibrarea Sistemului Energetic național”, a explicat Bogdan Badea, președintele Directoratului Hidroelectrica.
„S-a vorbit foarte mult despre stocare în această perioadă și cred că centrala de la Râul Mare – Retezat, lacul de acumulare de acolo vor contribui cu succes la echilibrarea sistemului, la creșterea capacității de stocare. Și este ceea ce Hidroelectrica face cel mai bine: echilibrează sistemul energetic național, acoperă vârfurile de consum și contribuie la tranziția energetică către un sistem mai verde și mai sustenabil. Vreau să le mulțumesc pentru prezență câștigătorilor licitației de retehnologizare de la Râul Mare-Retezat, este cea mai mare valoare pe care o semnăm pe un contract de retehnologizare astăzi, după centrala de la Vidraru și vreau să le urez succes”, a declarat Bogdan Badea.
Potrivit oficialilor companiei, investiția urmărește pregătirea centralei pentru un nou ciclu de viață operațională, prin înlocuirea principalelor echipamente electromecanice și implementarea unor soluții tehnologice moderne. Proiectul include instalarea unor turbine Francis verticale noi, modernizarea generatoarelor, a sistemelor de excitație și automatizare, integrarea completă în sistemele SCADA și reabilitarea infrastructurii electrice și constructive aferente. Totodată, vor fi implementate sisteme moderne de securitate, monitorizare și protecție la incendiu, a transmis compania.
Prin retehnologizare se urmărește creșterea eficienței energetice, îmbunătățirea fiabilității și disponibilității instalațiilor, reducerea costurilor de exploatare și menținerea rolului strategic al centralei în SEN. Noile echipamente vor permite funcționarea în condiții de siguranță și performanță, conform standardelor tehnologice actuale și cerințelor de flexibilitate ale pieței de energie.
„Va fi una dintre cele mai profitabile centrale”
La întrebarea Mediafax, Bogdan Badea a declarat că, la finalul retehnologizării, centrala de la Râul Mare Retezat va fi una dintre cele mai profitabile centrale.
„Legat de profitabilitate, nu putem face o estimare, depinde de prețul energiei la acel moment, dar cu siguranță centrala de la Râu Mare-Retezat, fiind o centrală de sistem, centrală care este construită să acopere vârfurile de consum și să asigure necesarul de stabilitate și echilibrare a sistemului energetic național atunci când este nevoie, va fi una dintre cele mai profitabile centrale. Vă spuneam că este a doua cea mai mare centrală de pe râurile interioare, după Lotru-Ciunget, o altă centrală emblematică, o altă retehnologizare de succes făcută acum ceva ani de zile, care funcționează impecabil”, a declarat președintele Directoratului Hidroelectrica.
„Vrem ca și centrala de la Râul Mare-Retezat să fie în poziția pe care o merită. Spuneam că primul mare pas pe care ar trebui să-l facem pentru a confirma parametrii de funcționare centrale a fost să umple lacul de la Râu Mare-Retezat în anul 2021, pentru că el nu era umplut de la punerea în funcțiune datorită unor discuții tehnice. Atunci s-a luat o decizie curajoasă de a face umplere controlată, sigur, sub supraveghere, ca să fim siguri că volumul din spatele barajului, volumul de apă, poate fi utilizat și acolo discutăm de producții semnificative de energie atunci când sistemul o cere, este utilizată în totalitate și parametrii de intrare pentru această retehnologizare au fost confirmați cu acest prilej. Cu siguranță va fi o centrală profitabilă”, a detaliat Bogdan Badea.
Complexul proiectul va implica atât forță de muncă locală, dar și expertiză externă.
„Din punct de vedere al forței de muncă locale, sigur că discutam cu partenerii noștri înainte de semnarea acestui contract despre faptul că în cadrul consorțiului au angrenat și forță de muncă locală. Nu vorbim de, să spunem, de o logistică simplă, vorbim de o logistică extrem de complicată, vorbim de hidroagregate mari, vorbim de multe domenii de competență – mecanic, electric, construcții. Este un proiect extrem de complex, care cu siguranță va angrena multă forță de muncă locală, va angrena know-how și expertiză de la partenerii noștri astfel încât să avem cele mai bune rezultate din punct de vedere al eficienței operaționale, din punct de vedere al consumului de apă, că ați văzut că în România apa e foarte scumpă, din ce în ce mai scumpă, astfel încât pentru Hidroelectrica, pentru acționari săi și pentru Sistemul Energetic Național să dăm ceea ce este mai bun”, a declarat Bogdan Badea.
Profit în creștere cu 122% după primul trimestru
Compania a raportat după primele trei luni ale anului un profit net care a urcat cu 122% față de primul trimestru din 2025, la 1.307 milioane de lei, de la 589 milioane de lei, conform rezultatelor financiare transmise joi seara la Bursa de Valori București (BVB).
În ceea ce privește investițiile, Hidroelectrica a realizat în 2025 investiții de aproximativ 781 milioane lei, cel mai ridicat nivel investițional din istoria recentă a companie, iar pentru 2026, societatea anunța că își propune continuarea unui program ambițios de investiții, cu accent pe proiecte de stocare, modernizarea activelor existente și dezvoltarea unor noi capacități regenerabile.
Hidroelectrica este o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, care deține 80,05% din acțiuni. De la listarea din iulie 2023, Hidroelectrica și-a consolidat poziția de cel mai mare producător de energie electrică din România, 100% energie verde, cu o cotă de aproximativ 27% din producția națională în ultimii cinci ani. Totodată, compania a devenit cel mai mare furnizor de electricitate din România pe piața concurențială, administrând un portofoliu de peste 1,3 milioane de locuri de consum. Compania operează 188 de hidrocentrale cu o putere instalată de peste 6,3 GW. De asemenea, compania deține și parcul eolian Crucea Wind Farm, cu o capacitate instalată de 108 MW.
MAI MULT MEDIAFAX
