Marea declasificare a Oanei Țoiu. Ștefan Popescu demontează argumentele ministrului de Externe și o acuză de exercițiu de imagine

Ministerul Afacerilor Externe a lansat un proiect amplu de declasificare a peste 5.000 de dosare diplomatice, care acoperă primii ani de după căderea comunismului (1990-1992). Inițiativa îi aparține ministrului de Externe Oana Țoiu. Analistul Ștefan Popescu dezvăluie că acest proces de declasificare a fost deja făcut parțial de alți deținători ai portofoliului diplomației, care însă au evitat să se laude cu acest lucru. 

Comentatorul politic al Gândul, Ștefan Popescu, atrage atenția că mult lăudatul demers al Oanei Țoiu a fost deja realizat parțial, în mandatele mai multor miniștri de resort. Printre numele citate de analistul politic  se numără Mircea Geoană, Mihai-Răzvan Ungureanu, Adrian Cioroianu, Teodor Baconschi, Bogdan Aurescu.

Țoiu recunoaște că dosarele diplomatice nu mai sunt secret de stat, dar spune că erau ținute departe de public

Joi, 21 mai, Guvernul României a adoptat Hotărârea de Guvern privind declasificarea documentelor elaborate de Ministerul Afacerilor Externe în perioada 1 ianuarie 1990 – 31 decembrie 1992, potrivit unui comunicat.

 „Românii au dreptul să cunoască, pe documente, istoria tranziției. Prea multe lucruri au stat prea mult timp în sertare, iar acolo unde lipsesc informațiile cresc conspirațiile și neîncrederea. Felul în care s-a reașezat politica externă a României după 1989 – cum am ieșit din alianțele cu URSS, cum ne-am poziționat în prima mare criză de după Războiul Rece aparține istoricilor, cercetătorilor și societății, nu subsolurilor instituționale. Documentele pe care le deschidem astăzi nu mai aveau încadrarea de secret de stat de peste un deceniu, dar continuau să fie păstrate departe de public, ca secrete de serviciu. Schimbăm asta și mergem mai departe, pas cu pas, cu digitalizarea și publicarea lor. O democrație matură își studiază istoria recentă și o pune la dispoziția cetățenilor”, a declarat Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe. 

Popescu: Se putea găsi o cale de comunicare diferită, instituțională

Într-un mesaj lansat pe contul său de socializare, expertul cu doctorat în politica externă dezvăluie că predecesorii actualei deținătoare a portofoliului au fost foarte discreți în legătură cu acest demers, care s-a făcut deja parțial. Concret, foștii miniștri menționați de Ștefan Popescu nu au încercat să facă din declasificarea dosarelor diplomatice din deceniul 9 un exercițiu de imagine.

„Declasificarea documentelor diplomatice nu are nimic excepțional. Este vorba de un proces recurent. În diverse etape, miniștrii Mircea Geoană, Mihai-Răzvan Ungureanu, Adrian Cioroianu, Teodor Baconschi, Bogdan Aurescu (din câte îmi aduc eu aminte) au declasificat segmente din arhiva Ministerului de Externe. Şi spre cinstea domniilor lor au avut decența să nu facă din aceasta un exercițiu de imagine. Şi acum se putea găsi o cale de comunicare diferită, instituțională”.

Declasificarea de la secret de stat se face când nu mai sunt riscuri

Acesta a explicat și contextul în care funcționează cadrul juridic al operațiunii de declasificare.

Există un cadru juridic privind informațiile clasificate care permite reevaluarea periodică a nivelului de secretizare și, acolo unde nu mai sunt riscuri pentru securitatea națională sau pentru relațiile externe, se face în baza ordinului de ministru transferul documentelor în circuitul științific și de cercetare, a conchis Ștefan Popescu.

AUTORUL RECOMANDĂ

După USR, care se luptă cu Institutul Levant, al lui Emil Constantinescu, a venit Bolojan care se luptă cu o asociație a lui Adrian Năstase. Ce a pățit fostul premier de la premierul demis

Oficialii de la Bruxelles critică România pentru eșecul diplomatic, titrează Politico. Nicușor Dan și MAE, absenți de la masa discuțiilor