Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a atras atenția, la Interviurile Digi24.ro, că România este nepregătită din punct de vedere legislativ pentru organizarea unor alegeri parlamentare anticipate. Ultima perioadă de criză politică a readus în discuție procedura dizolvării Parlamentului și organizarea unui nou scrutin legislativ, însă aceasta este prevăzută doar la nivel constituțional, fără o lege clară care să reglementeze desfășurarea efectivă a alegerilor.
În ultimele săptămâni, parlamentari din mai multe partide au vorbit despre posibilitatea organizării de alegeri anticipate ca soluție pentru depășirea crizei politice apărute după destrămarea coaliției de guvernare. Pe lângă procedura complicată prevăzută în Constituția României, șeful AEP atrage atenția că nu există niciun act normativ care să stabilească în mod clar termenele pentru campania electorală, înscrierea candidaților sau organizarea scrutinului propriu-zis.
„Nu avem astăzi o reglementare care să fie aplicabilă unui proces electoral generat de o criză politică majoră. Se ajunge la dizolvarea Parlamentului și, neavând un cadru legal, datoria noastră, la Autoritatea Electorală Permanentă, este să venim și să propunem o soluție, pentru că se poate întâmpla oricând un eveniment electoral neanticipat la nivel național. Ne pregătim de cutremur, ne facem bagajul să-l avem pregătit, de ce să nu ne pregătim și pentru alegeri?”, a declarat Adrian Țuțuianu.
România, aproape de anticipate în 2020
România a fost probabil cel mai aproape de organizarea unor alegeri parlamentare anticipate în 2020, în timpul guvernului condus de Ludovic Orban și al mandatului președintelui Klaus Iohannis. După ce Guvernul Orban a fost demis prin moțiune de cenzură, în februarie 2020, s-a încercat declanșarea mecanismului constituțional pentru dizolvarea Parlamentului și organizarea de anticipate. Planul a fost însă abandonat odată cu izbucnirea pandemiei de COVID-19.
„În anul 2020, Guvernul de atunci a adoptat o ordonanță de urgență care a fost declarată neconstituțională și care reglementa inclusiv alegerile anticipate. Un alt lucru care trebuie spus foarte clar este că avem nevoie de un capitol distinct într-un viitor Cod Electoral dedicat alegerilor anticipate, pentru că Constituția ne obligă să rezolvăm criza în termen de trei luni. Asta înseamnă că trebuie să umblăm la termene, la modul de constituire a birourilor electorale, la organizarea circumscripțiilor, la durata campaniei electorale și la întreaga arhitectură electorală”, spune Adrian Țuțuianu.
AEP: „Instituțiile ar fi luate prin surprindere”
Șeful AEP recunoaște că instituțiile statului ar fi luate prin surprindere dacă Parlamentul ar fi dizolvat în actualul context politic.
„Dacă mâine s-ar întâmpla să se dizolve Parlamentul, AEP ar trebui să scoată pe masă o reglementare în câteva zile, astfel încât să ne putem încadra în termenul constituțional și să fie parcursă întreaga procedură legală. Ar fi aproape imposibil, pentru că am ajunge din nou la o ordonanță de urgență a Guvernului, care ar putea fi considerată neconstituțională”, a conchis președintele Autorității Electorale Permanente.
Ce spune Constituția despre dizolvarea Parlamentului
Două articole din Constituția României stabilesc cadrul pentru dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor anticipate, însă acestea ar trebui completate de legislație electorală specifică.
Articolul 89 din Constituție prevede:
„După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.”
Totodată:
• Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată pe an;
• acesta nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial;
• și nici în timpul stării de urgență, asediu, mobilizare sau război.
De asemenea, articolul 63 din Constituție prevede că:
„Alegerile pentru Camera Deputaților și pentru Senat se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.”
România nu a avut niciodată alegeri anticipate după 1989
În România postdecembristă, Parlamentul nu a fost niciodată dizolvat. Pe de o parte, procedura constituțională presupune o criză politică prelungită și dificil de gestionat. Pe de altă parte, în momentele în care s-a discutat serios despre această variantă, mulți parlamentari au preferat evitarea anticipatelor pentru a nu-și pierde mandatele înainte de termen.
MAI MULT DIGI 24
