ÎCCJ a decis să conteste la CCR noua lege care modifică regulile din procesele penale. Instanța supremă avertizează că noile măsuri, votate recent în Parlament, încalcă drepturile fundamentale ale cetățenilor și pot bloca definitiv bunul mers al justiției.
Întruniți vineri, 22 mai, într-un număr de 96 de judecători, magistrații de la ÎCCJ au votat în unanimitate sesizarea Curții Constituționale.
„Înalta Curte de Casație și Justiție a decis sesizarea Curții Constituționale a României pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare, în ceea ce privește: Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x nr. 228/2026)”.
Ce prevede „procedura accelerată”
Parlamentul a votat modificarea Codului de procedură penală sub pretextul că vor să grăbească soluționarea cazurilor, însă noile termene impuse sunt considerate de judecători de-a dreptul absurde. Legea nouă obligă tribunalele să finalizeze etapa de verificare a dosarelor (camera preliminară) în maximum 60 de zile.
De altfel, termenele de judecată se vor stabili în zile consecutive și distanța dintre înfățișări nu poate fi mai mare de 7 zile. Părțile din dosar vor primi citație acasă o singură dată, după care sunt obligate să verifice singure pe internet când trebuie să se prezinte din nou.
Instanța Supremă avertizează că această goană după viteză încalcă regulile de bază ale statului de drept
„Viciile de neconstituționalitate se referă la nesocotirea principiilor constituționale ale legalității și clarității legii, egalității în drepturi, respectării dreptului la apărare, la un proces echitabil și înfăptuirii justiției într-un stat de drept”, arată ICCJ.
Dispar scrisorile oficiale de la tribunal
Eliminarea citațiilor trimise prin poștă reprezintă una dintre cele mai dure măsuri contestate de magistrați. Aceștia consideră că măsura e complet desprinsă de realitate și lovește exact în categoriile de oameni care nu se pot apăra singuri.
„Cei mai afectați ar putea fi tocmai cei vulnerabili: persoane în vârstă, oameni fără resurse materiale, persoane aflate în detenție sau cetățeni din medii defavorizate. Pentru aceste categorii, monitorizarea permanentă a unui dosar poate deveni imposibilă în practică, ceea ce ar putea transforma dreptul la apărare într-un drept pur teoretic.”
Judecătorii de fond primesc dosarele „gata făcute”
O altă modificare gravă semnalată de judecători se referă la modul în care sunt analizate probele strânse de procurori în timpul anchetelor. Noua lege oferă putere definitivă primelor concluzii stabilite la începutul dosarului. Astfel, dacă un judecător din camera preliminară a acceptat o probă la început, judecătorul care preia ulterior cazul pentru a da sentința nu mai are voie să verifice dacă acea dovadă a fost obținută corect.
„Soluția legislativă criticată nu numai că se îndepărtează de jurisprudența Curții Constituționale referitoare la limitele autorității de lucru judecat în materia camerei preliminare, dar intră și într-o contradicție evidentă cu mecanismul procedural reglementat de Codul de procedură penală”, se arată în concluzia ICCJ.
Comunicatul integral al ÎCCJ poate fi consultat AICI
AUTORUL RECOMANDĂ:
- Ce au răspuns românii la întrebarea „A fost Ilie Bolojan un premier bun?”
- Consumul continuă să se prăbușească în România din cauza creșterilor de taxe și austerității. Date oficiale
